



|
Nr. 25, februarie 2001 - martie 2001
Ce
aduce nou P.D.S.R. in economia romaneasca
Dan-Liviu
Nicolae
Au trecut alegerile si odata cu ele, etapa promisiunilor labartate,
pe care PDSR le-a dat repejor la o parte, lasand acum impresia ca
priveste realist si hotarat reforma. Cel putin asa reiese din
ultimile manifestari publice si din declaratiile primului ministru,
Adrian Nastase.
In Romania, tara macinata de inflatie, de coruptie, de lipsa
educatiei elementare in materie economica (reziduurile marxiste din
gandirea majoritatii populatiei – lucru de care nici nu poate fi
socotita vinovata – nu reprezinta decat o jenanta consecinta a unei
demagogii practicate vreme de jumatate de secol), problemele legate
de economie sunt imense. Practica ce a urmat schimbarii de regim din
decembrie 1989 – aceea de a secatui rezervele tarii prin importuri
masive, prin continuarea subventionarii paguboase a intreprinderilor
nerentabile ( si care erau cumva, rentabile in 1989?), desi "justificata"
cu pretextul "grijii fata de om", n-a fost altceva decat o manevra
destinata sa confere "legitimitate" noii stapaniri, care si-a atras
astfel, pe termen scurt – de fapt pentru o prima campanie electorala
– "simpatia" si "increderea" populatiei.
In realitate, acest comportament a dus la un singur lucru : la o
panta descendenta din ce in ce mai abrupta a sanselor de redresare
economica.
Incontestabil, nici "schimbarea" din noiembrie 1996 nu a schimbat
nimic.
Puterea instalata atunci lasandu-se macinata de algoritm politic, de
incompetenta si de cresterea nemasurata a coruptiei. Economia nu a
beneficiat cu nimic nici de atunci incoace intrucat masurile
adoptate au continuat « traditia » carpelilor in dauna abordarii
ferme a reformei.
Ceea ce a scapat guvernantilor de pana acum, este faptul ca nici
subventiile, nici privatizarile facute pe sub mana sau, in cel mai
bun caz, fara o clarificare si o insanatosire a climatului
legislativ si educational nu rezolva problema cresterii economice.
Adevaratul motor al cresterii economice este productivitatea. La
urma – urmei, este si ceea ce da superioritate economiei americane.
Dupa cum se cere si o rasturnare a balantei intre industrie si
agricultura. Mai ales in conditiile actualei explozii tehnologice.
Regimul marxist a mascat intotdeauna ineficienta sistemului sau de
productie recurgand la o subventionare oculta a "cresterii"
industriale pe seama exporturilor de produse agricole, singurele
capabile sa obtina o diferenta pozitiva intre costurile interne si
preturile internationale. Dupa cum si mentinerea veniturilor
populatiei la un nivel minim, combinata cu reducerea ofertei de
bunuri de consum, a fost o alta cale de subventionare a industriei.
Dupa cum spuneam, cresterea productivitatii este singura solutie.
Iar aceasta nu se poate realiza doar prin fortele proprii ale
Romaniei.
Insuficienta capitalului autohton ramane o cauza majora, dupa cum si
decalajele tehnologice fata de tarile industrializate fac imposibila
aplicarea vechiului adagiu liberal "prin noi insine".
Ceea ce poate face Romania "prin ea insasi" este crearea unui climat
favorabil investitiilor straine. Sub toate aspectele: un corp de
legi clare si stabile, un sistem bancar consolidat, nu in ultimul
rand combaterea pe toate caile a mentalitatii paternaliste a marii
majoritati a populatiei.
Revenind la tema noastra principala: "Ce aduce nou PDSR in economia
romaneasca?", trebuie sa constatam ca, intr-adevar, ceva-ceva pare
sa se miste cu adevarat. In ceasul al doisprezecelea, desigur, dar
ultimul tren n-a fost inca pierdut definitiv. Primul ministru,
Adrian Nastase, intors de la intalnirile de la Strasbourg si
Bruxelles, a declarat intr-o teleconferinta cu noii prefecti ca
Romania se afla in fata ultimei sanse de a se integra in Uniunea
Europeana. Fara a mai vorbi de faptul ca premierul se distanteaza in
chip fatis de discursul presedintelui Ion Iliescu, marcat de o
gandire economica si politica desueta.
Incepand cu declansarea unei politici de austeritate in
administratia de stat si terminand cu tentativa de asanare a
sistemului bancar (inclusiv readucerea CEC-ului la statutul sau
traditional – acela de casa de economii garantate de stat), guvernul
Nastase – guvern PDSR – manifesta o hotarare neobisnuita la noi,
pentru ameliorarea climatului de afaceri.
Fara a proclama "o adevarata revarsare a Nilului" peste tara, cu
toate rezervele posibile (printre care aceea ca noile reglementari
in functionarea Legislativului ar putea deschide din nou calea spre
partidul-stat.), trebuie sa recunoastem in noua atitudine a PDSR o
cotitura ce s-ar putea dovedi benefica pentru Romania, cel putin
pentru o vreme.
Si ar mai fi de subliniat un lucru: PDSR nu s-a aratat, recent,
impotriva hulitei, de multi, globalizari. Este posibil ca la
nivelurile de decizie ale partidului sa se fi ajuns la concluzia
realista ca globalizarea este, la actuala dezvoltare a informaticii
si a comunicatiilor, un fenomen firesc si inevitabil. Ori a ne
integra acestui fenomen inseamna singura sansa de a parasi periferia
in care ne gasim astazi.
|
|