|
Nr. 25, februarie 2001 - martie 2001
Eu -
roaba Agar
Marta
Barbulescu
Ma infatisez inaintea sufletului meu
cu mainile goale
si razvratirea neadormita
de arsita dorului cinstit cu moarte
la un pahar de amaraciune,
sub umbra spinului crescut pe limba mea
certata cu vrajba…
Decat in mainile oamenilor
mai bine sa cad in mainile Domnului,
eu – roaba Agar pe genunchii careia
s-a jucat pruncul iubirii
si-a tras la sorti nisipurile,
arsita si tacerile graitoare…
S-au acoperit adancurile durerii,
dar ea ramane acolo,
sta la panda ca leu-n vizuina
si seamana cosmare.
Valuri de pulbere spulbera vantul
si-am sperat ca vine ploaia;
pasarile ce-mi cantau la fereastra
s-au izbavit in desisul gandului neimplinit
Decat in mainile oamenilor
mai bine sa cad in mainile Domnului!
ma infatisez inaintea spiritului meu
ca un curcubeu pe-ntinsul cerului
spalat cu aripi de ingeri…
Sunt roaba Agar si pe genunchii mei
s-a jucat pruncul iubirii
si l-am ucis inainte de-a spune
primele cuvinte uscate de arsita
la umbra spinului crescut
din taceri graitoare.
Decat in mainile oamenilor
mai bine sa cad in mainile Domnului!
Un vartej m-a luat si m-a ridicat
pana la portile mortii…
Ma-nfatisez inaintea sufletului meu
cu mainile goale
si razvratirea neadormita
la un pahar de amaraciune
cinstit cu moarte…
Decat in mainile oamenilor
mai bine – n mainile Domnului!
eu roaba Agar
pe genunchii careia a crescut
pruncul iubirii,
tras la sorti de nisipuri,
Arsita si taceri graitoare…
Ma-nfatisez inaintea spiritului meu
cat un fulger pe-ntinsul cerului
Pasari ce-mi cantau la fereastra inimii
s-au pierdut in desisul gandurilor.
Decat in mainile oamenilor
mai bine sa cad in mainile Domnului!
Eu roaba Agar pe genunchii careia
s-a jucat pruncul iubirii…
M-am ascuns in tainita uitarii
voi m-ati gasit si-ati fost infruntati
cu gandurile voastre lepadate
ca rusinea ce nu mai are rusine…
La umbra spinului crescut din tacerile
Graitoare, eu roaba Agar, am ucis
pruncul iubirii, inainte de a spune primele cuvinte
din arsita tacerilor graitoare,
la umbra spinului
cat o limba de sarpe
Valuri de pulbere spulbera vantul;
pasari ce-mi cantau la fereastra
m-au izgonit in desisul gandului
neimplinit.
Eu – Razvratita, ma-nfatisez inaintea
sufletului meu la umbra spinului
crescut in taceri graitoare…
|
|
