|
Nr. 25, februarie 2001 - martie 2001
Efectuarea platilor si transferul international al fondurilor
Marcel Anghel
Incepand cu acest articol inauguram "un serial" destinat celor care vor sa intre in afaceri cu caracter international (import-export) sau pentru cei care vor sa cunoasca cate ceva din "secretul" platilor si garantiilor internationale.
In general, relatiile comerciale si de plati ale unei tari au la baza o serie de "acorduri" si "conventii" incheiate intre diferite state. Dintre acestea, acordurile comerciale si de plati constituie cel mai important document din punct de vedere comercial al relatiilor comerciale dintre tari.
Acordul comercial si de plati constituie o serie de informatii referitoare la partile contractante si principiile care guverneaza relatiile economice si comerciale dintre tarile respective, listele de marfuri ce fac obiectul acordului, taxele vamale respective, principiul de stabilire a preturilor, modul de decontare a platilor si de solutionare a unor eventuale litigii, valabilitatea acordului, posibilitati de prelungire sau de modificare a acestuia, etc.
Daca am facut rost de asemenea acorduri prin intermediul ambasadelor sau reprezentantelor comerciale, este bine sa cunoastem eventualele conventii de credit (linii de credit sau de finantare) incheiate la nivelul unor institutii bancare, care au ca scop amplificarea schimburilor dintre diferite state sau companii, prin utilizarea creditului international.
Derularea propriu-zisa a operatiunilor financiare internationale are loc prin intermediul bancilor care incheie o serie de aranjamente interbancare. Insa ceea ce intereseaza mai mult in derularea schimburilor comerciale, care se fac pe baza contractului comercial international, este problema incasarii contravalorii marfurilor exportate (sau a serviciilor prestate). Incasarea sumelor rezultate dintr-o afacere cu caracter international se efectueaza printr-o modalitate de plata sau de decontare convenita sau prevazuta in contractul comercial incheiat intre parti.
Modalitatile de plata folosite in comertul international se refera la :
Plata prin marfa contra marfa sau prin compensatie. Aceasta modalitate este folosita mai mult intre firme cu disponibilitati financiare modeste;
Plata prin numerar se utilizeaza mai putin in prezent datorita sarcinilor pe care le incumba aceasta modalitate de plata.
Cu toate acestea, plata in numerar se foloseste ca metoda de evaziune fiscala sau pentru evitarea unor anumite restrictii valutare folosite de unele tari, dar si in unele situatii legale, cum ar fi activitatile de transport international sau turism.
Plata prin cec, ofera partenerilor de afaceri mai multa siguranta, fiind folosita in special in domeniul platilor necomerciale;
Plata prin titluri de credit, adica prin folosirea cambei sau a biletului la ordin, are o vechime destul de mare in practica internationala insa aceasta modalitate de plata a evoluat spre instrumente moderne cum ar fi acreditivul documentar, incassoul, etc., de care vom vorbi in articolele viitoare.
Ordinul de plata care se aseamana cu platile in numerar si presupune un ordin dat in prealabil de titularul de cont.
Scrisoarea de garantie bancara ofera mai multa siguranta si este folosita ca o conexiune cu plata prin incasso documentar sau cu plata prin compensatie.
Pe langa modalitatea de plata, o mare importanta o are modalitatea de transfer a fondurilor, adica: letric, telegrafic si SWIFT.
Cea mai utilizata forma de transfer a fondurilor este SWIFT-ul adica Society for Worldwide Interbank Financial Telecomunications.
SWIFT-ul este o modalitate de transfer a fondurilor banesti, fiind similara transferului telegrafic sau telex, insa cu specificitatea caracteristica sistemului computerizat integrat si securitatea deplina a informatiilor transmise.
Sistemul SWIFT a fost constituit in 1973 de catre 293 de banci din tari diferite care are sediul la Bruxelles si a inceput sa functioneze din anul 1977.
Mesajele transmise prin sistemul SWIFT pot fi cu caracter:
normal, adica in ordinea introducerii lor in sistem;
urgent, la care transmiterea mesajului urgent are loc inaintea celor cu caracter "normal", iar mesajele "urgente" se transmit in ordinea introducerii acestora;
de sistem pentru mesaje deosebit de importante care sunt transmise numai pe calculatoarele societatii SWIFT;
Numarul de banci si mesaje ce se transmit prin sistemul SWIFT a crescut impresionant in ultimii ani: de la 293 de banci si 2.2 milioane mesaje pe zi la infiintare, la peste 2500 banci si peste 4 milioane mesaje pe zi. In prezent transmiterea de mesaje SWIFT se face nu numai intre bancile dintre diferite tari ci si intre bancile aceleasi tari.
Reteaua SWIFT are patru centre de comutare, respectiv, doua la Amsterdam si cate unul la Bruxelles si Culpeper in USA.
Tarile membre ale sistemului SWIFT sunt grupate in cele 4 centre de comutare. De exemplu, tarile din continentul american, Australia, Noua Zeelanda, Japonia, Singapore si Filipine sunt conectate la centrul de la Culpeper din statul Virginia (USA), iar Romania impreuna cu Austria, Irlanda, Suedia, Norvegia, Finlanda, Tarile de Jos, Grecia, Africa, Cehia si Slovacia sunt conectate la unul din cele doua centre existente la Amsterdam.
De precizat faptul ca este interzisa dialogarea directa a doua banci.
Insa, in afara celor patru centre comutatoare au fost infiintate concentratoare nationale, numarul acestora depinzand de volumul mesajelor ce se transmit. Astfel, in USA sunt patru concentratoare, in Anglia trei, in Franta doua, etc.
Folosirea sistemului SWIFT are o serie de avantaje care se pot sintetiza in:
rapiditate de transmitere a mesajelor, timpul de transmisie fiind de cateva secunde. Totusi, acest timp poate fi mai mare datorita diferentelor de fus orar dintre bancile care intra in legatura; costuri relativ mici, acestea fiind difernetiale in functie de prioritatea transmisiilor si dublarea transmiterii prin confirmare; Costurile sunt exprimate numai in franci belgieni (BEF). De asemenea un mesaj "normal" costa 15 BEF, unul "urgent" tot 15 BEF, iar unul cu prioritate "sistem" 60.000 BEF. La aceste tarife se mai adauga 7.5 BEF cand se solicita "confiramrea de livrare" precum si inca 7.5 BEF pentru "confirmarea de nelivrare" deci, in total 30 BEF pentru primele doua tipuri de transmitere a mesajelor.
Desigur, acestea sunt preturi standard, insa fiecare banca poate stabili tarife proprii de transmitere care sa acopere si costurile proprii.
siguranta in introducere, prelucrarea si transmiterea informatiei, deoarece toate mesajele sunt codificate, iar emitentii (bancile) sunt verificati prin chei speciale. La acestea se mai adauga si folosirea standardizarii care elimina o eventuala intelegere gresita a mesajului.
fiabilitatea sistemului este data de faptul ca accesul si transmiterea mesajelor prin SWIFT este de 24 ore din 24 si de 7 zile din 7 ale saptamanii.
Pentru securitatea datelor ce se transmit prin SWIFT, mesajele ce se introduc din orice banca, sunt standardizate in conformitate cu anumite tipuri de mesaje, cum ar fi: ordine de plata, confirmarea tranzactiei valutare, deschidere acreditiv, etc. Inainte de a fi transmise la centrul de comutare prin intermediul concentratorului national, mesajele sunt verificate din punct de vedere al normelor de comutare, se procedeaza la identificarea beneficiarului mesajului, identificare care se realizeaza in mod automat.
Cu toate aceste verificari care se fac pentru securitatea datelor, transmiterea mesajelor SWIFT dureaza numai cateva secunde, deoarece cu exceptia introducerii si prelucrarii mesajelor in cele doua terminale care se face manual, restul operatiunilor se face automat.
In articolul urmator ne vom ocupa pe larg de "acreditivul documentar", care desi este utilizat inca de la inceputul secolului XIX, este totusi putin cunoscut de o serie de oameni de afaceri, ceea ce face ca o serie de documente sa fie respinse datorita neconcordantelor reale sau aparente. Cu toate acestea, dupa 1984, prin imbunatatirea Regulilor si Uzantelor Uniforme nr.400 si 500, acreditivul documentar ocupa peste 70% din volumul decontarilor tranzactiilor internationale.
|
|
