|
Nr. 26, aprilie 2001 - mai 2001
Italia Mia
Marcella Trana
Sunt secole de cand educatia unui om de cultura nu poate cu adevarat desavarsita daca nu a fost completata si cu o sedere sau macar o vizita in Italia.
Italia este si cantoneta napolitana si serenada gondolierului venetian si o portie de fruti di mare pe o terasa deasupra golfului Triest, incropind o afacere doua cu un agent de bursa, cu un exportator de articole de imbracamante, sau cu un sarb ori croat vanit sa faca "plinul" de blue-jeans pentru acasa.
Italia este si Dino Baggio, Totto Cutugno, circuitul de la Monza si a doua mare cursa ciclista a lumii, II Giro. Dar si la haute couture (cei mai mari croitori de la Paris, de la Londra sau de la New York sunt italieni), Lamborghini, Masserati, da Vinci, Lolobrigida, Verdi, Sophia Loren, Vaticanul, Florenta, Bologna, Torino, Milano
.
Nu merge. Trebuie sa ne oprim! N-ai cum sa inghesui o tara ca asta intr-un articol de ziar
Tot ce se poate spune despre Italia este nimic pe langa ce se poate "vedea la fata locului"!
"Vedi Napoli e poi mori" suna fascinant, dar referirea la acest unic oras este prea ingusta. Cum, adica sa mori inainte de a vedea Capela Sixtina, San Piedro cu Pieta, Santa Maria delle Grazie cu Cina cea de Taina, Canal Grande Palatul Dogilor, San Marco, casa natala a lui Cristofor Columb si iar trebuie sa ne oprim ?!
Primul lucru care frapeaza este modul in care o tara ale carei inceputuri istorice se pierd in negura legendelor cu Enea si Lavinia, cu Romulus si Remus si mama lupoaica, cu rapirea sabinelor si cu regele Numa Pompilius si nimfa Egeria, a stiut sa renasca dupa caderea Imperiului Roman de Apus si dupa valurile de navalitori. A stiut sa respire arta si cultura prin orasele sale state, sa-si descopere si sa-si pastreze spiritul sau national in ciuda fragmentarii politice, sa devina prin unificare si prin progres economic, una dintre puterile lumii si sa pastreze in ciuda venerabilitatii vestigiilor arheologice, o anumita prospetime cu iz de imoralitate.
Unificarea am spus? Negresit, de cand va ganditi la enormele diferente intre Nordul si Sudul tarii va puteti pe buna dreptate intreba ce este unitar in Italia. Raspunsul cel mai potrivit ar fi: mergeti sa vedeti! Sa vedeti cum Torino, de pilda, pare decupat dintr-o carte postala elvetiana in vreme ce interiorul Siciliei va poarta cu gandul mai ales spre pestera tunisiana a ciclopului Poliphem, iar tarmurile ei amintesc de tara lotofagilor din insula Djerba. Si colo si dincolo sunteti in Italia. Cum va dati seama de asta? Greu de spus in cuvinte. Farmecul ce pluteste in aer, peste tot, ospitalitate si spiritul de bene viventi, patriotismul local (da da!), aparat cu aceiasi fervoare, peste tot si cu manifestari verbale asemanatoare, cerul azuriu si marea albastra, ori plantatiile de maslini si viile fara sfarsit, totul va spune: - "Sunteti in Italia". Rocoriti-va cu un pahar de vin din care vreti, oricum nu veti gasi unul care sa nu va placa, dar feriti-va sa spuneti pe coasta Adriaticii ca vinurile de pe coasta apuseana sunt mai bune. Si nici invers!
"Sunteti in Italia. Plimbati-va printre ruinele Forumului roman, sau prin Merce di Traiano, dar trageti o fuga si la biserica din Torino ce adaposteste faimosul Giulgiu poate intr-o zi veti avea si sansa de a-l vedea expus. Mergeti sa vedeti cetatea Vaticanuli, unde un papa polonez este aparat de o garda elvetiana.
Pentru ca sunteti in Italia! Nu ocoliti Genova, cea atarnata pe peretii muntelui, deasupra marii Ligurice, nici venetia cu ale ei bogatii legendare. Dati o fuga sa vedeti bisericile bizantine de la Ravenna, insa nu uitati nici uluitorul Dom din Milano, cu dantelaria lui gotica si cu vitraliile nu o data refacute dar mereu impresionante.
Pentru ca sunteti in Italia! Mergeti la Como, sub ghetarii Alpilor sau chiar la Cortina d' Ampezzo, mecca schiorilor cu parale, dar coborati si la poalele Vezuviului si Etnei, cea care adapostea fieraria ingeniosului Vulcan.
Pentru ca sunteti in Italia! Dar, ce faceti acolo? Unde plecati!
Da, am inteles, vreti sa "faceti" Italia, dar si sa apucati macar vremea pensiei acasa
Molto bene, dar mai veniti, nu-i asa?"
Ce-a uitat spiridusul Italiei sa va sopteasca? El nu uita niciodata nimic, totul este sa aveti dumneavoastra timp sa-l ascultati. Si sa urmati indemnurile. Asa ati putea ajunge sa va intrebati de ce palatul ducilor de la Sforza, de la Milano, se numeste Castello Sforzesco si nu pur si simplu Sfortescu, sau cu ce au fost triestinii atat de merituosi in fata lui Dumnezeu, ca i-a binecuvantat cu mirificul drum spre Mestre, serpuind suspendat deasupra golfului Triest si inecat sub tonele de flori ce imbraca peretii de granit ai falezei. Ati putea ridica din sprancene dupa ce ati vizitat Vaticanul, intreband de nu v-am vorbit pana acum mai mult despre Roma. Simplu: nici nu puteti ajunge la Vatican fara a descoperi si singuri Roma.
Roma eterna. Mama Roma. Campidobio (Capitoliu cel salvat de gastele sacre ale Junonei), inchisoarea Mamertinum, cea care a vazut martiriul galului Vercingetorix si mai presus de orice, pe cel al Sfantului Petru, primul Papa al Bisericii. Via Cavour, Columna lui Traian, Foro Traiano, Foro Romano, Arcul de Triumf al lui Vespasian, Colosseo (Colliseum), unde par a mai rasuna strigatele multimii, vaietele gladiatorilor doborati, asteptand verdictul publicului, rugaciunile crestinilor dati prada fiarelor infometate. Aproape sigur, ati citit, candva "Qvo Vadis". Daca da, veti intelege imediat ce va spun acum: citind cartea, dupa ce ati vazut Roma ii urmariti actiunea prin locuri deja cunoscute. Citind, auziti zgomotele si zarva Colisseumului, tropaitul patrulelor in Trastevere, simtiti pe piele mucezeala catacombelor. Vazand Roma dupa ce ati citit cartea va apar aievea eroii lui Sienkiewicz, prigoana crestinilor, scenele cumplite cu fiarele din arena circului.
Dar nici Roma si nici Italia nu traiesc doar la ora trecutului. Cum spuneam, tara asta clocoteste de viata si ne face pe noi vizitatorii sa ne invioram. Cu o bucatarie mai bogata si mai gustoasa decat multe altele. Cu vinuri
dar am vorbit despre vinuri
Cu grappa o tuiculita de struguri nu prea fioroasa, mergand perfect cu o maslina, si cu o felie din sutele de branzeturi italienesti de toate felurile. Dupa gust
Cu tot soiul de alcooluri pentru pranz, pentru seara aperitive, digestive si tot ce puteti imagina si dori.
Imaginati-va la volanul unui automobil inchiriat nici o problema! si coborand dinspre Venetia catre Bari. Daca va aflati in week-end nu puteti alege: singura autostrada va scoate la liman. Astfel, pe soseaua care traveseaza localitatile ce par a fi una singura riscati sa apucati si week-end-ul urmator tot pe drum
Mai ales daca se nimereste si vreo sarbatoare
Intai Mai, de pilda, care in Italia proletara este un praznic nemaipomenit
Dar, spuneam alegeti autostrada. Chiar daca vi se inmaneaza la iuteala un ticket pe baza caruia la iesirea de pe artera platiti pretul nu este mare, iar autoostrazile italienesti sunt printre cele mai bune. N-or fi ele la fel de pitoresti ca cele austriece, de pilda, dar sunt mult mai bine asigurate cu servicii. Nu va lasati insa, tentati de varii "chilipiruri" ce vi se ofera la iesirile de pe autostrada imediat ce sunteti identificat ca strain. Daca nu-I vorba de marfa de furat, atunci precis in carcasa videocasetofonului nou- nout (pe care n-aveti unde-l proba), veti gasi acasa caramizi in locul circuitelor!
Ei, si coborand, cum spuneam, de la Venetia spre Bari, am la o cincime din drum, se desparte o varianta ce nu trebuie ignorata; Pe acolo se ajunge la cel mai mic stat din lume (61 km): San Marino, care este totodata si cea mai veche republica din cate exista astazi. De fapt o cetate medievala cu minusculul sau hinterland, condusa de doi "capitani" alesi - cu mai multi ani in urma unul dintre ei era
comunist.
Suntem in Italia! O tara prea bogata in locuri de vizitat pentru a putea fi vazuta "dintr-un foc". Nu exista decat solutia alegerii unui traseu cu renuntare la multe dintre tentatii astfel incat sa puteti spune ca ati vazut Italia, dar ca, "atia mai lasat si pentru altadata".
Iar daca povestirea mea vi s-a parut cam "incarcata", asteptati sa vedeti cum vor arata istorisirile dumneavoastra, pentru prieteni, la intoarcerea din "cizma".
Dupa care vom mai sta de vorba
.
|
|
