 |
Nr. 26, aprilie 2001 - mai 2001
Moment de reflexie….
Basile Gliga
Sistemul de valori cu care omenirea s-a obisnuit in ultimele doua milenii s-a schimbat radical. Comediantii au devenit regi, iar regii comedianti.
Privim emisiunile televizate de la Hollywood. Actorii isi fac aparitia in toalete somptuase din automobile de marca. Aflam de la comentatori despre miliaonele ce la incaseaza acestia pentru ca noi sa ne bucuram privindu-I si admirandu-i…
Le asezam pe frunte lauri si coroane, ii glorificam, iar pentru o clipa uitam de rutina vietii si ne identificam cu ei.
Cei nascuti in paturile regesti se straduiesc sa fie la inaltimea rangului. Fiind mai mult persoane de figuratie in virtutea unor traditii, ii privim cu indulgenta. Coroana britanica este cea mai activa in incercarea de a crea o imagine. Apoi, principatul de Monaco, cu decorurile, printii, printesele de opereta…
Toti se inchina noii "zeitati" mass media.
In societatile occidentale nu exista putere laica sau religioasa sa eludeze forta acesteia.
O emisiune televizata poate sa fie hotaratoare pentru decizia marelui public in a alege un conducator sau altul. In America de Nord, peste doua milioane de oameni sunt pregatiti pentru comunicare si relatii cu publicul. Companii de anvergura deosebita sunt specializate pentru a face lobby si a promova "imaginea" unei personalitati sau institutii sub diferite aspecte. Pe acelasi continent, cifrele de afaceri afisate de catre mijloacele mass media, radio, televiziune, jurnale sunt de cateva miliarde.
In Canada "paradis al etniilor", unde nu lipseste nici o rasa sau natiune de la apel, pe langa interesele comune ale cetatenilor ce traiesc pe acelasi teritoriu, fiecare cauta sa promoveze mai mult sau mai putin interesele comunitatii sale.
Sunt comunitati cu o traditie indelungata in diaspora, precum cea evreiasca, greaca, italiana ce au institutii si mijloace mass media de anvergura. In felul acesta reusesc sa-si promoveze identitatea si interesele la nivel national. Au lobby-urile bine organizate care pot sa contribuie la afirmarea personalitatilor din mijlocul lor. Intalnim ministrii din sanul acestor comunitati, atat la nivel provincial cat si federal.
Noi romanii, ca toti cei emigrati din fostul sistem comunist, avem organizatii si mijloace mass media destul de precare: emisiuni de radio si televiziune cu durata si continut foarte redus. Statistic, in Nord America, raportul de implicare in comunitate este de una la cinci. In comunitatea noastra cred ca ara fi imbucurator daca ar fi cel putin unu la suta.
Atitudinea noastra mi se pare fireasca tinind cont de faptul ca am trait intr-o societate care ne impunea si coordona totul. Munca "voluntara" devenea in mod paradoxal obligatorie …
Constiinta implicarii pe plan social se formeaza intr-un proces indelungat de democratie.
In lumea in care traim, nu putem fi altceva decat ceea ce suntem.
Senzatia apartenentei la univers, a fi in suflet "un cetatean al lumii" nu este incompatibila cu simtamantul de apartenenta de neam.
In pragul sarbatorii celui care
"Cu moartea Sa, pe cruce murind nevinovat
Ne-a dat El noua pilda a marei jertfi de Sine,
Cu moartea Sa pe moarte calcand a inviat
Spre invierea vietii in faptele de bine"*
Este un moment de reflexie asupra noastra cat si a lumii in care traim.
Hristos a inviat!
*Alexei Mateevici
|
|
