|
Nr. 27, iunie 2001 - iulie 2001
ODISEEA INTOARCERII SPRE SINE
Daniela Popescu
Telul tuturor religiilor este de a alina suferinta lumii. Natura umana e asemanatoare pe toate continentele. Disciplna mentala si cunoasterea emotiilor pe care le dezvolta budismul ofera mijloace de a gasi fericirea indiferent de cultura, traditie si religie.
Nu renuntati fara o refelctare profunda la la radacinile si la traditia voastra. Aceasta decizie nu e fara consecinte. Puteti sa va dezvoltati pe calea non-violentei, tolerantei, a compasiunii si generozitatii folosind unele si practici budiste fara a va converti la acesta traditie.
Diversitatea dintre oameni justifica existenta unui mare numar de religii. Avem nevoi diferite atat pe plan vestimentar si alimentar, cat si in ce priveste aspitatiile noastre spirituale. Budismul nu impune ca postulat credinta intr-un Dumnezeu creator. Aceasta notiune, satisfacatoare pentru unii, poate constitui o frana in evolutia altora. Esentialul nu consta in credinta noastra intr-o origine determinata. Esentialul e ceea ce facem cu credintele noastre, cum le aplicam, cum le traim. Daca aveti credinta in Dumnezeu, nu asteptati totul de la El. Deveniti mai intai stapanii propriei voastre vietii."
DALAI LAMA
Fiinta umana a trecut printr-un proces de dezvoltare care a inceput cu evolutia formei fizice. Mai tarziuu am constatat ca nu cel care intruneste calitatile unul supravietuitor, perpetuand astfel specia, este si cel mai evoluat dintre noi. Intra astfel in ecuatie caracterul evolutiv al spiritului uman. Din acesta perspectiva, evolutia are ca produs fiinte superioare, dovedind ca in fiecere dintre noi exista germenul ce va duce la crestere si eliberare. Dintre doi oameni la fel de dotati din punct de vedere fizic si intelectual, unul e capabil de sacrificiul suprem. Acesta din urma este o fiinta superioara. Intrega umanitate a fost inexorabil modelata de puterea dragostei celui ce s-a jertfit pentru noi.
Pana acum, cele cinci simturi ne-au permis sa descoperim principiile de baza ale universului la modul concret. Fiecare cauza are un efect. Intentiile noastre au ca rezultat viata sau moartea, dupa cum alegem intre iubire sau ura.
Necesitatea de a domina lumea fizica a dus la competitia acerba ce afecteza relatiile interumane si tendinta naturala catre armonie. Perceperea puterii ca forta exterioara divizaza psihicul, fie el individual sau colectiv. Insecuritatea ce ia nastere din acest proces nu poate fi vindecata prin acumulare de forta exterioara.
Forta autentica spre care tinde umanitaea iubeste viata sub toate formele ei de manifestare, nu judeca si gaseste un sens celor mai mici detalii. Acesta forta nu poate fi cumparata, mostenita sau furata. Ea este in noi si constitue telul proecsului evolutiv. Evoluam din omul celor cinci simturi in omul multi senzorial. Omul multisenzorial percepe universul dincolo de forma lui fizica, e capabil sa inteleaga rolul pe care realiatea materiala il joaca in evolutie, apreciaza dinamica fortelor prin care este apreciata lumea. La acest nivel de intelegere nu are acces omul obisnuit.
In acesta sfera superioara a universului isi afla originea valorile umane. Din perspectiva aceasta , sacrificiul vietii pentru scopuri mai inalte are sens, puterea lui Ghandi se explica, actele de compasiune ale lui Iisus sunt intelese in totalitate, iar cuvintele si faptele multor invatati spirituali ai omului trezesc in noi recunoasterea adevarului.
Omul si-a pus intotdeauna intrebari la care nu a gasit raspuns in lumea fizica. "Exista Dumnezeu?", "Exista o Inteligenta Divina?", "Are viata un sens?"
Prin expansiunea propriei constiinte intram intr-un cadru de referinta ce ne favorizeaza accesul la informatia nemijlocita. Nu suntem singuri. Universul e viu, constient, inteligent si plin de compasiune. Lumea fizica e o scoala creata cu scopul de a ne perfectiona spiritual. Omul superior intelege diferenta dintre personalitate, suflet si spirit.
Personalitatea e partea din noi pe care am mostenit-o, cu care traim si care va dispare la moarte. Emotiile violente si spaimele ce caracterizeaza existenta sunt traite doar de personalitate. Doar ea simte furia, teama, ura, razbunarea, tristetea, rusinea, regretul, indiferenta, frustrarea, cinismul si insingurarea. Doar ea poate judeca, manipula si exploata in cautarea fortei exterioare. Iubirea, compasiunea si intelepciunea pot caracteriza o personalitate, dar originea lor se afla in suflet. Ivatand sa percepem si sa decodificam intuitiile veritabile, incepem sa pretuim si sa ne indentifica cu acea energie pozitiva ce genereaza creativitatea, vindecarea si iubirea, eliberandu-ne in acest timp de negativitate, dizarmonie si violenta. Sufletul e o forta pozitiva ce isi are casa in esenta fiintei noastre, iubind neconditionat si acceptand viata fara a judeca.
Armonizarea personalitatii cu sufletul permite acestuia din urma sa ne lumineze, sa aduca dinspre inauntru in afara Iubirea. In zorii umanitatii, ritualurile oamenilor erau asemanataore. Dezvoltarea mentala nu era specifica unui anume continenet. Puterea zeilor se exercita direct supra fiintelor ce-l invocau, mangaietoare, vindecatoare, distrugatoare.
Istoria Binelui si a Raului a depins de om si de interactiunile lui cu zeii si natura. Progresand, am uitat sa mai ascultam manifestarile eterice ale arborilor, ploii, soarelui si ale sufletelor noastre. Cantecele Incasilor nu s-au mai auzit, portile ce se deschideau spre universuri paralele s-au inchis, iar Binele si Raul au devenit responsabilitatea omului.
Aceasta responsabilitate, dand nastere la religii, ne ajuta sa ne depasim spaimele, uneori limitele, sa stabilim alte frontiere, alte zone de descoperit, facand posibila comunicarea cu fratii nostri. Paradisurile si Infernurile descrise de toate culturile au redat omului accesul la relitatea ultima, ce-i fusese obscurizata. Pentru majoritea calatoria se face dinspre interior spre exterior, prin rugaciunile adresate Dumnezeului atotputernic, insotite de supunere si credinta.
Misticii percep lumile superioare, transcendenta fiind totala, absoluta, luminoasa, ireversibila. "Imparatia lui Dumnezeu apartine oamenilor pe acest pamant, avindu-si locul in lumea noastra interioara".
Aceasta unitate a cerului cu pamantul e perceputa la fel de hindusi, crestini, musulmani, budisti sau evrei.
Schemele si conceptele odata abandonate, discriminarile si diferentele se sterg . Omul redevine Unic si Universal, in ciuda unei diversitati aparente.
Nu putem refuza intelegerea parghiilor unei gandiri esentiale dintr-un snobism provincial, impotrivindu-ne oricarui contact cu alta zona de cultura, din pura ignoranta sau mediocritate. Actul de cultura e o odisee a intoarcerii spre sine, dar cu perspectiva universalitatii.
In "Cuvantul Inainte " la "Yoga.Nemurire si libertate" din 1954, Eliade surprinde cateva puncte de contact esentiale dintre filosofia occidentala si cea indiana.
Primul punct de meditatie comun este conditia umana. Sintagma imbina intr-o generoasa intelepciune doua atitudini complementare – caci daca filosofia hindusa accentueaza termenul de "conditie, conditionare" gasind salvarea omului in "deconditionarea" sa, filosofia occidentala, plecand de la "om", ii proclama acestuia mantuirea prin "conditionare divina".
Mistica hindusa, mizand pe capacitatea exclusiva a omului de a se elibera din ciclul Karmic, refuza rostul decisiv al harului divin, de neocolit in mantuirea crestina. Atman este una cu Brahman, sinele individual se identifica in momentul "trezirii" cu sinele universal.
Pentru sfanta Tereza insa, ultimul cuvant apartine lui Dumnezeu. Omul, in nimicinicia conditiei sale, nu poate provoca revelatia, el isi curata doar gradina de spini si buruieni, pregatind-o pentru rod.
Ploaia harului e de la Dumnezeu: numai El decide daca un suflet va ramane sterp sau va rodi. Conditionarea (neexplicata de indieni, caci omul, in faza actuala, nu poate ajunge pana acolo, explicata de crestinism prin pacatul originar), fixeaza destinul in timp, in Karma.
Dalai Lama afirma: "Unii occidentali manifesta o deosebita curiozitate in ce priveste budismul. Omul e mereu in cautare de noi mijloace de supravietuire, fie pe plan spiritual, fie in alte domenii. Este un fenomen inerent naturii umane. Budismul se defineste ca o "stiinta a spiritului". Cuvintul "stiinta" si analiza fenomenelor mentale si emotionale caracteristice acestei practici interesesza si pe occidentali. Pe o alta parte, budismul uneste intelepciunea si cunoasterea, cele doua aspecte participand la procesul de dezvoltare a pacii si linistii interioare".
Notiunea romantica ce-i face pe unii sa doreasca a parasi societatea pentru a se izola in muntii Tibetului spre a practica meditatia nu este singura optiune.
Nu este nevoie sa va dati demisia si, dupa ce scapati de grijile materiale, sa va petreceti 30de ani din viata intr-o pestera sau la manastire.
Cercetari de ultima ora au demonstrat ca doar 10 minute de meditatie zilnica produc o transformare dramatica in corpul fizic al celui care practica: cresterea frecventei undelor alfa (unde din creier ce inuc relaxarea), scaderea anxietatii si a starilor depresive.
Cercetarile de la Harvard Medica School au descoperit ca meditatia activeaza acea parte a creierului care are in sarcina siatemul nervos autonom, cel ce guverneaza functiile corpului ce nu pot fi controlate constient, cum ar fi digestia si presiunea arteriala. Aceste doua functii sunt adesea influentate de stress, avand ca rezultat bolile cardiovasculare, digestive si infertilitatea.
Ce este meditatia?
In cartea sa "What Is Meditation?" (Shambhala Publications, 1999), Rob Nairn vorbeste despre o stare de "atentie pura". "Este o stare de spirit foarte alerta, in care subiectul trebuie sa fie prezent din punct de vedere phihologic, urmarind tot ceea ce se intampla inauntru si inafara, fara a adauga nimic si fara a diminua cu nimic ceea ce observa".
Meditatia se pote face sezand, culcat sau in mers. Ambianta si starea de spirit a practicantului e de liniste, concentrarea oprindu-se asupra respiratiei (urmarind traseul aerului intrand si iesind din corpul nostru), a unui cuvant sau a unei fraze.
Daca te simti mai bine dupa meditatie, inseamna ca o faci bine. Cel mai greu este de a pune capat "trancanelii" mintii noastre, a infinitatii de ganduri care apar si dispar fara oprire. Trebuie sa ne obisnuim in a obseva toate gandurile la fel, fara discriminare , fara a lasa unele dinte ele, mai dureroase sa puna stapanire pe noi.
Recunoscand ca adevarata natura umana este neindividualista, efemera si neizolata, aceasta este adevarata intelepciune a meditatiei.
Orice metoda cu ajutorul careia putem eradica bolile este binevenita.
Doctorul HERBERT BENSON de la Harvard Medical School, a adunat timp de 30 de ani dovezi stiintifice de necontestat cu privire la efectele fizice, dar si psihologice ale acestei practici. Printre altele vindecarea bolilor cardiovasculare, diminuarea durerii si activarea sistemului imunitar.
Pacientii bolnavi de cancer au reusit sa-si coboare nivelul stress-ului, angoase, revoltei, confuziei, devenind mult mai energizati, cu mai putine probleme de inima si de stomac. In cazul pacientilor bolnavi de inima, practicantii si-au diminuat si grosimea arterelor prin comparatie cu restul bolnavilor, inregistrand o capacitate sporita de regenerare a organismului si scaderea ratei atacurilor de cord.
La alt nivel, cei ce practica devin mai toleranti, mai putin furiosi, mai iubitori, inclinati spre introspectie si autoacceptare.
Ce ne impiedica sa meditam?
Este cel mai greu lucru sa ne trezim deodata in lumea noastra interioara si s-o acceptam asa cum este. Uneori avem tendinta sa schimbam realitatea, fie ea interioara sau exterioara. Dam vina pe lipsa de timp, pe necunoastere, pe lipsa de energie, sau pur si simplu din ignnoranta, neacceptand o metoda alternativa de vindecare. Se pare ca nu este un lux, ci o necesitate dictata de autoeducatie!
Nu ne putem desprinde de "achizitiile" personalitatii, ale Egoului. Cel ce practica isi da seama de legatura invizibila dintre oameni, de efectele actiunilor, intentiilor si gandurilor noastre. Iesind din izolare, deschizadu-ne spre lume, devenim mai putin egoisti, incepem sa ajungem la esenta, la divinitatea din noi. S-a constatat de-a lungul istoriei omenirii ca fiinta umana este cea mai periculoasa si distrugatoare creatura.
Dalai Lama, conducatorul spiritual al budistilor si detinatorul Premiului Nobel pentru Pace in 1989, afirma: "Este necesara o revolutie spirituala, avand la baza o etica universala, rezultata dintr-un consens international".
Indiferent de cultura, religie, origine, suntem toti legati prin dorinta de a gasii fericirea si a indeparta suferinta, rezultanta a conditiei umane. Relatiile interumane trebuie sa includa obligatia stabilirii unor principii etnice fondate nu pe particularitatile religioase sau cultutale, ci pe caltatile umane fundamentale. Dupa cele spuse de Buddha, "suntem ceea ce gandim, iar fiecare gand influenteaza lumea".
Responsabilitatea noastra consta in a vindeca bolile umanitatii. Simptomele, reflectate in problemele cu care se confrunta inreaga lume, au drept cauza fundamentala OMUL, atitudinea sa fata de el insusi si fata de univers.
TOLERANTA este antidotul urii si a violentei, este "dezarmarea interioara" ce ne elibereaza de impulsul de a contraataca. Pentru acelasi motiv, TOLERANTA este "cea mai buna armura" impotriva energiilor negative, protejandu-ne intre nastere si moarte in calatoria sublima, in odiseea intoarcerii spre sine.
|
|
