|
Nr. 27, iunie 2001 - iulie 2001
Romania – incotro?…
Dan Talos
Incepand cu 10 aprilie, bulgarii pot calatorii in spatiul Schenghen fara vize. Europa si-a deschis bratele pentru cetatenii tarii vecine. Un splendid succes al conducerii politice de la Sofia, care a preluat puterea in iarna lui 1997, cand tara se afla in plin crah economic. Atunci leva bulgareasca s-a prabusit, curentul si gazele s-au oprit, iar magazinele au fost luate cu asalt de cetatenii infometati. Astazi , bulgarii nu sunt mult mai bogati decat acum patru ani, dar fiindca au dovedit seriozitate si au respectat angajamentele luate in fata Uniunii Europene, aceasta i-a rasplatit ridicandu-le obligativitatea vizelor. Multa vreme am crezut ca pentru Romania si Bulgaria – cele mai sarace state dintre cele ce negociaza admitere in UE – Europa va mentine obligativitatea vizelor multi ani de acum incolo, pana cand nivelul de dezvoltare al acestora va fi cat de cat compatibil cu cel din UE. Am crezut ca Europa se teme de imigratia ilegala din aceste state si ca va astepta ca nivelul economic de aici sa se apropie cat de act de cel din Vest Ei bine, lucrurile, care au stat initial asa, s-au schimbat in ultima vreme. Europa nu se mai opune suspendarii vizelor pentru est-europeni, dar cere, totusi, niste masuri de siguranta pentru a nu fi sufocata de valuri de emigranti din Asia sau Africa. Acordarea vizelor numai cetatenilor bulgari diferentiaza automat zona de sud-est a Europei, in care, in ultimii patru ani, Romania si Bulgaria au fost mereu citate impreuna. Ridicarea obligativitatii vizelor pentru bulgari aseaza automat tara vecina intr-o alta categorie decat Romania. Din punct de vedere politic, acest lucru inseamna ca statul respectiv este compatibil in mod real si nu doar declarativ cu statele din vestul continentului. Practic, Bulgaria devine de facto o parte a europei comunitare. Statutul Bulgariei se modifica. Apropierea sa de focarele de conflict din Kosovo si Macedonia o transforma automat intr-un pilon real al Occidentului in mlastina balcanica.
Din punct de vedere economic, se deschid noi posibilitati de investitii, ceea ce va duce in final la apropierea standardului de viata bulgar de cel din restul Europei. Transferurile culturale vor cunoaste o dezvoltare spectaculoasa. In sfarsit, dar nu in ultimul rand, bulgaria va incepe sa expote forta de munca in Occident, cu efecte benefice pentru propria economie. Acordarea vizelor are si o fata nevazuta, care nu e pomenita in sedintele si documentele oficiale de la Bruxeles, dar care este acceptata tacit de statele europene, si in special in perioadele de crestere economica, asa cum este cazul acum: posibilitatea celor saraci pentru a lucra pentru cei mai bogati. In anii '60, italienii lucrau in Germania si trimiteau bani acasa, bani care au dus la relansarea economica a tarii. De-a lungul anilor, acest export de forta de munca a contribuit la amorsarea proceselor economice in Portugalia, Spania sau Grecia. Iugoslavia Mare avea un nivel de trai atat de ridicat fiindca in vremea lui Tito cetatenii ei puteau lucra liber in Occident. Dupa prabusirea comunismului, acest proces a fost promovat puternic de polonezi si a fost urmat de cetatenii tuturor statelor central si est-europene, ce au putut calatorii liber in Occident. Absenta obligativitatii vizelor a dat posibilitatea polonezilor sa lucreze 90 sau 180 de zile pe an in Germania sau in orice alt stat din spatiul Schengen. Este asa numita "piata gri" a muncii: nici la negru, dar nici complet legala, fiindca cetatenii din Est pot lucra in Vest numai in conditii foarte bine stabilite.
Veniturile obtinute de estici in Vest sunt in mare masura repatriate in tarile lor de origine. Cu acesti bani se construiesc case, se cumpara automobile, se incep mari afaceri. Se estimeaza ca ar fi vorba, la nivelul intregii Europe, de zeci de miliarde de marci. Acesti bani au contribuit mult la amorsarea cresterii economice sanatoase din toate statele Estului. Europa Occidentala are acum nevoie de forte de munca, calificata dar si necalificata, si prefera sa lucreze cu persoane din Europa rasariteana, unde barierele culturale, religioase sau de rasa sunt mai usor de trecut decat in cazul imigrantilor sositi din Asia, Africa sau din lumea araba. Absenta obligativitatii vizelor ii scoate automat pe cetatenii statelor respective din statisticile privuind criminalitatea in UE. Daca nu au depasit perioada de sedere de 90 de zile, un polonez si, incepand cu 10 aprilie, un bulgar legitimati pe strada la Bruxelles se cheama ca sunt turisti si ca sunt in perfecta legalitate, chiar daca, ei au mai gasit si ceva de lucru pe-acolo. Un ins cu pasaport romanesc , poate coleg de santier cu cei doi, dar gasit fara viza la bruxelles, este imediat expulzat si ingroasa si statistica ce va arata ca Romania are cel mai mare numar de imigranti ilegali dintre statele central si est-europene ce negociaza cu UE.
Anularea obligativitatii vizelor pentru bulgari este o experienta atat pentru Sofia, cat si pentru Bruxelles. Numarul bulgarilor ce vor lucra in Vest va creste semnificativ. La fel si resursele in valuta ale Bulgariei, ce va urma acelasi exemplu de crestere economica inregistrata in tot centrul si estul continentului. In acelasi timp si Bruxellesul face o experienta: niciodata cetatenii unei tari atat de sarace – mai saraca decat Romania – nu au fost lasati sa circule fara vize in Occident. Daca fluxul de emigranti va fi mult prea mare, acest lucru nu va fi in nici un caz in favoarea unei decizii similare in privinta Romaniei. De asemenea daca se vor inregistra multe cazuri de delicventa din partea bulgarilor - tara lor e fieful mafiei ruse din Balcani -,din nou cei care vor pierde vor fi romanii. Practic, Bulgaria cu cele 9 milioane de locuitori ai sai, reprezinta in mic o experienta a UE in fata celor 23 de milioane de romani. Dar nu e realist ca tara noastra sa-si faca probleme in legatura cu ce va face Bulgaria in Europa, fiindca, pana sa solicite suspendarea vizelor pentru romani, Bucurestiul trebuie sa-si indeplineasca angajamentele asumate fata de UE, iar Europa nu a cerut nici o crestere economica spectaculoasa, nici socializarea peste noapte a romilor. Ni s-a cerut ceea ce s-a cerut si Bulgariei si tuturor statelor din Est: securizarea frontierelor, documente de calatorie greu de falsificat, repatrierea unor cetateni ramasi de prin "90 in Germania si cateva legi. Greu. Pana si adoptarea legilor, in aparenta simpla, este in realitate complicata, fiindca aceste legi vor trebui sa fie si respectate… Securizarea frontierelor este si ea ingrozitor de grea. Intr-o prima etapa sunt necesare circa 600 de milioane de dolari, dintre care 160 de milioane ar trebui alocate de urgenta. E nevoie de o retea de computere performante, de comunicatii in timp real, de senzori , mijloace de deplasare terestra, maritima, fluviala si aeriana si de personal suficient, motivat si foarte calificat. Daca in 11 ani nu s-a facut aproape nimic in acest sens, nu e de mirare ca s-a ajuns la un asemenea necesar de bani intr-un interval de timp atat de scurt. Prima sedinta de securizarea frontierelor a avut loc pe 15 ianuarie anul acesta. Se lucreaza cu experti germani si danezi, dar e greu d crezut ca se vor face progrese semnificative pana la Consiliul Ministrilor de Justitie si Afaceri Interne ai UE din luna septembrie, cand se va rediscuta cazul Romaniei. In plus, tara noastra are si o frontiera foarte lunga, de peste 1.000 de kilometrii, pe un teren accidentat, la limita cu Ucraina si Moldova, tari considerate in Vest ca avand mare potential de emigratie. Daca Vestul ar hotari sa ridice vizele pentru romani fara securizarea frontierelor, ar exista pericolul ca persoane din Rusia, Kazahstan sau Afganistan, odata intrate in Romania, sa ajunga fara opreliste pana in Portugalia. E un risc pe care nici un politician sanatos la cap din Europa Occidentala nu si l-ar asuma vreodata. Ca o ironie a sortii, Romania se afla in negocieri cu tarile din fostul spatiu sovietic pentru a impume vize cetatenilor acestor state. Este una din conditiile cerute de Europa pentru a ne scuti de vize. Fireste ca si romanii vor avea nevoie de vize pentru a merge in Rusia. Vom fi astfel in situatia ca, din vara acestui an, sa avem nevoie de vize si pentru Vest, dar si pentru Est.
De pe 10 aprilie, Bulgaria a intrat intr-o noua etapa a drumului sau spre Europa. Tot de pe 10 aprilie, Romania are confirmarea palpabila a desprinderii sale de trenul european. Incepand cu 10 aprilie 2001, Romania reprezinta ea insasi o categorie aparte in randul statelor ce doresc sa adere la Uniunea Europeana. Din 12 state canditate, Romania este singura tara ai carei cetateni au nevoie de vize pentru Europa. Dovada amara ca tara noastra nu este deocamdata considerata ca fiind parte a spatiului european. Politicienii de la Bucuresti se bat cu caramida in piept vorbind despre Europa, lumea se intalneste la Snagov sa semneze declaratii pro-NATO. Vorbele in vant si angajamentele neindeplinite ne-au indepartat de Occident. Din acest moment, putem considera problema vizelor pentru romani ca fiind singurul indicator palpabil al temperaturii reale a relatiilor dintre Romania si Europa.
|
|
