|
Nr. 29, octombrie 2001 - noiembrie 2001
AMERICA …
Basile Gliga
America, un compozit din punct de vedere etnic, are un nucleu principal, format inca din secolul al XVII-lea, constituit din englezi, scotieni, galezi, suedezi, germani . Toti cei care au dorit sa se sustraga dominatiei sau care se temeau pentru credinta lor religioasa debarcau pe coastele Americii. Dupa rezidentii alungati de reactiunea anglicana urmeaza cavalerii, aristocratii si regalistii izgoniti de “capetele rotunde”, apoi puritanii goniti de Restauratie .
Puritani sau catolici, toti acesti emigranti s-au supus unor consecinte religioase. Ei au pus libertatea de a crede in cultul lor si de a-l practica mai presus de avantajele legate de cariera si de prosperitate. Religia isi pune pecetea si asupra vietii politice. Locuitorii transpun in viata comunitatii obiceiurile lor de credinciosi. In felul acesta preceptele religioase si disciplina ecleziastica orienteaza societatea spre o democratie de fond. Dependenta lor fata de Coroana Britanica, repartitia puterii conform modelului oferit de evolutia constitutionala engleza duc la un mod de gandire comun din punct de vedere politic si social. Revendicarea si proclamarea independentei (4 iulie 1776), urmate de Declaratia de Independenta, marcheaza o data in istoria universala . Este pentru prima oara in lume cand o natiune proclama solemn o serie de principii fundamentale pe care trebuie sa-si intemeieze existenta o societate politica. Pe de alta parte, este prima oara cand coloniile se emancipeaza. Revolutia Americana se afla la originea valului revolutionar care a fost reluat si amplificat de Revolutia Franceza. Val ce a maturat, de-a lungul epocilor, toate regimurile constituite pana la 1917 si a inspirat miscarile de independenta. Inceperea propriei istorii, o America independenta, prelungire a Europei si, in acelasi timp, desprinsa de ea .
Cu spirit pragmatic, au pus la punct un mecanism ingenios de fragmentare si limitare a puterii mecanism care, confruntat cu realitatea avea sa-si dovedeasca robustetea de-a lungul timpului. Separate, nucleele puterii sunt independente unul de celalalt; in caz de dezacord nici un organism nu are posibilitatea sa puna capat existentei unui alt organism . Nu exista o responsabilitate a executivului in fata legislativului . Constitutia vegheaza la mentinerea echilibrului intre puterea executiva si cea legislativa. Pentru a capata putere de lege, actele legislative ale Congresului trebuie intarite de semnatura presedintelui , care le poate opune veto-ul sau. Reciproc, presedintele are nevoie de aprobarea Congresului in procedura legislativa si de votare a bugetului . El nu poate numi secretari de stat, ambasadori, fara consimtamantul Senatului. Pentru ratificarea tratatelor in Senat trebuie sa aiba o majoritate de doua treimi iar Senatul si executivul trebuie sa fie de comun acord in privinta deciziilor din domeniul politicii externe .
Ca masura de siguranta, puterea judecatoreasca este superioara celorlalte. Egalitatea dintre cele trei puteri nu este absoluta, actele executivului, deciziile legislativului putand fi deferite justitiei. In varful ierarhiei justitiei, Curtea Suprema are puterea de a interpreta Constitutia .
Totul este conceput in asa fel incat sa impiedice o putere sa o ia inaintea celorlalte, ca statul federal sa nu sufoce drepturile statelor componente, ca puterea de decizie sa nu impiedice libertatea indivizilor .
Cu timpul, datorita evolutiei de la liberalism la democratie, opinia publica avea sa devina puterea fundamentala .
Doua mari curente de gandirese confrunta inca de la fondarea republicii americane - cel al lui Thomas Jefferson si respectiv Alexander Hamilton. Primul are ca ideal republica, iar cel de-al doilea puterea imperiala . Idealul jeffersonian este democrat, idealul hamiltonian este nationalist . Jeffersonienii sunt favorabili egalitarismului social . Ei considera ca expansiunea statului in domeniul vietii sociale constituie o sursa de coruptie . In politica externa, ei sunt pentru o izolare mai mare a Americii si pentru reducerea puterii militare . Abraham Lincoln reuseste sa realizeze o sinteza a celor doua idealuri. In ultima instanta, geniul democratic american** emana din tensiunea creatoare dintre cele doua idealuri politice .
Pana in secolul al XX-lea America favorizeaza idealul jeffersonian; declinul imperiului britanic, al doilea razboi mondial, expansiunea blocului comunist sunt factorii care au schimbat opinia publica americana . Pe scena internationala conceptul hamiltonian se face tot mai simtit. Expansiunea sovietica si razboiul rece determina Statele Unite sa se implice tot mai mult. Americanii fac parte din mai multe sisteme de alianta militara, incheie acorduri bilaterale care ii obliga sa fie prezenti . Intretin, in afara teritoriului lor, peste o suta de baze militare, navale si aeriene, pe toate continentele si oceanele. Toate tarile in dificultati financiare si care nu dispun de capitalul necesar pentru a se dezvolta le solicita ajutorul. America duce in spate, atat din punct de vedere militar, cat si din punct de vedere financiar povara intregii lumi; din 1945 pana in 1951 totalul creditelor acordate in exterior avea sa se ridice la 143 de miliarde de dolari .
In anii ’60 si ’70 societatea americana a cunoscut grave probleme legate de caracterul ei multirasial . Pe acest fond violenta s-a amplificat, culminand cu sfarsitul tragic al fratilor Kennedy si al pastorului Martin Luther King .
Insa, in ciuda problematicii sociale si a implicarii mondiale, America a gasit solutii de moment sau pe termen lung. Dezvoltarea si-a continuat mersul imperturbabil. Populatia a ajuns la peste 273 milioane. Dinamismul economiei in ultimii ani a creat milioane de locuri de munca. Produsul intern brut a fost evaluat in 1998 la 85.000 milioane de dolari, iar venitul pe cap de locuitor, de peste 27.000 dolari . Mai putin dependenta de exterior decat altele, economia americana se bizuie pe ea insasi . America singura constituie 5% din populatia globala si detine aproape jumatate din bogatia lumii. In acelasi timp, consuma jumatate din resursele planetei . Dolarul american este cursul universal de referinta. Orice recesiune a Americii are repercursiuni imediate asupra economiei mondiale .
La ora actuala exista o singura superputere si aceasta este America. Daca odinioara originalitatea poporului american consta in a nu avea istorie, astazi rolul intelectual si cultural il plaseaza in frunte. In ultimii ani, Premiile Nobel in toate domeniile sunt detinute in mare parte de americani. Au inventat sau reinnoit o serie de forme de creatie in domeniul artei cinematografice, romanului, arhitecturii, benzii desenate si altele .
Toate aceste modalitati de expresie, simtire, gandire se raspandesc in lume, lasandu-si amprenta asupra civilizatiei contemporane.
Astazi America traieste un soc si, alaturi de ea, o mare parte a omenirii. Prin atentatul asupra World Trade Center si Pentagonului trupul natiunii americane a fost insangerat, iar orgoliul sau profund ranit .
Astazi poporul american descopera cu stupefactie ca este urat, ca sunt milioane de oameni care doresc sa-l ucida, sa distruga lumea moderna, confortul, bogatia societatii de consum pentru care a muncit si munceste cu atata ardoare. Pe zi ce trece, americanul de rand descopera ca exista o lume ce traieste in mizerie si ignoranta. Pe fondul mizeriei si ignorantei apar monstrii acelei lumi, agresivitatea si intoleranta. Declansarea razboiului impotriva terorismului, pe care americanii il aproba in proportie de 94% este necesara dar nu suficienta daca nu este dublata de efortul de a intelege ce determina aceasta ura . Lumea araba, pe langa mizeria de nedescris, traieste un complex enorm in fata neputintei de a se afirma. Sprijinirea neconditionata a Israelului in ultimele decenii, transformarile sociale si tehnologice ale Occidentului pe care nu poate sa le asimileze, duc Orientul Mijlociu la paroxism. Loviturile armelor sofisticate pot fi o solutie de moment, insa ele trebuie inlocuite cu masuri de ajutor economic si politic in masura necesarului. Asa cum America a intins mana Germaniei inamice dupa cel de-al doilea razboi mondial, prin Planul Marshall, consider ca, impreuna cu Occidentul, ar trebui acum sa ajute ca lumea araba sa-si gaseasca locul ei . Istoria demonstreaza ca numai prin arme nu se poate intretine o liniste si o pace durabila. La mentinerea lor contribuie o serie de alti factori, precum justitia, educatia, echitatea economica si intelegerea intre natiuni .
Obisnuiti cu statutul de superputere, americanii vor trebui sa accepte in viitor o noua distributie a puterii mondiale, asa cum altadata Marea Britanie, Franta si, in ultima vreme, Rusia au fost nevoite sa accepte prin prabusirea lor ca imperii coloniale. Pe langa impactul economic, acest aspect poate constitui o lovitura psihologica si culturala . Chiar daca America afiseaza o anumita aroganta in ochii unora, sa nu uitam ca este tara cruciadelor pentru drepturi civile si a luptei in favoarea posibilitatilor egale pentru toate grupurile rasiale si etnice. Intreg edificiul ei este construit pe ideea revolutionara de libertate . Reusitele si esecurile Americii nu privesc numai viitorul acestei tari, ci pe al intregii lumi .
* Cand spun America ma refer la SUA
** Alexis de Tocqueville
***Rene Remond- Istoria SUA
|
|
