|
Nr. 29, octombrie 2001 - noiembrie 2001
Centrul Cultural Roman sau Sala Parohiala?
Michel Anastasiu
Comunitatea romana din Montreal? Cine o reprezinta? Care este situatia actuala? Care ii sunt activitatile? Prin ce se poate caracteriza? Care sunt organizatiile prin care ea se afirma? Care sunt cei mai activi membri ai sai? Care este trecutul ei? Care-i sunt tendintele si viziunile sale pentru viitor? Cateva intrebari pe care un nou venit si chiar multi dintre membrii acestei comunitati si le pun fara sa poata sa raspunda cu toata obiectivitatea la ele. Daca la inceputul secolului XX, odata cu sosirea primului contingent de romani pe pamantul Canadei, la aceste chestiuni se putea raspunde cu usurinta, in decursul anilor, si mai ales dupa 1989, dupa sosirea ultimului val de emigranti romani, devine din ce in ce mai greu sa se poata da raspunsuri clare si fara contradictii.
Contextul de toleranta si democratie pentru care Canada este un excelent promotor, diferentele marcante intre traditiile si legile canadiene, nivelul de dezvoltare si de viata, in comparatie cu cel romanesc, creeaza o destabilizare, mai ales pentru cei nou veniti. Complexitatea lumii in care traim, o lume in efervescenta, o lume care pune in discutie reperele si principiile dupa care ea s-a condus in ultimii ani, gradul de permisivitate fata de valorile traditionale, concubinajul, divortul, prostitutia, pedofilia, drogarea etc. sunt legalizate, iar notiunea de libertate se identifica cu cea de toleranta. Aceasta libertate si toleranta permit fiecarui membru al acestei comunitati sa-si decida felul sau de viata cu riscurile si consecintele respective. Este o noua responsabilitate pentru care se cere insa multa intelepciune din partea fiecaruia. Pentru a evolua si a se dezvolta in acest context, se cere insa sa se renunte la toate formele de dictatura si opresiune, violenta fizica sau morala sa se renunte la toate formele de discriminare bazate pe rasa, religie, conditie sociala, sex, apartenenta politica etc.
Notiunea de integrare in societatea canadiana este tocmai intelegerea si aplicarea acestor noi principii care stau la baze dezvoltarii sale. Aceste principii asigura pacea si intelegerea intre diferite comunitati si cei care le alcatuiesc asigura, de asemenea, renumele si prestigiul de care Canada se bucura fiind in prezent printre cele mai infloritoare tari din lume. Natura umana este insa astfel alcatuita, incat fiecare se adapteaza si se "integreaza" cu mai multa sau mai putina usurinta la acest nou mod de viata. Organizatiile legal constituite ca si membrii acestora, trebuie insa sa respecte legile si aceste principii si se cere abandonarea tuturor practicilor incompatibile cu acestea.
Pentru comunitatea noastra, dupa aproape un secol de existenta, nu putem sa nu facem o retrospectiva fara sa evidentiem rolul bisericilor si al parohiilor in pastrarea culturii si a limbii romane pentru integrarea in cultura si societatea canadiana, diferitele evenimente si realizari incostetabile ale organizatiilor si membrilor sai care au primit recunoasterea unanima a intregii comunitati. Multitudinea si diversitatea organizatiilor exprima si gradul de integrare sau intelegere a contextului canadian, exprima formele de libertate, de idei si credinta. Aceste organizatii au contribuit si contribuie la integrarea noastra in societatea canadiana. Ele sunt sprijinite de Guvernul federal si provincial si contribuie la dezvoltarea Canadei. Centrul Cultural Roman din Montreal este o organizatie laica fara scop lucrativ infiintata in 1979.
Ea devenise in 1981, printr-o decizie unanima a tuturor organizatiilor fondatoare si majoritare ale comunitatii, interlocutorul oficial cu Guvernul provincial si federal pentru obtinerea unei subventii importante pentru constructia sediului Centrului din strada Cristophe Colomb. Aceste organizatii fondatoare in numar de sapte - Federatia Asociatiilor Romanesti din Canada (FAR), Biserica Ortodoxa, Buna-Vestire din Montreal, Asociatia Romana din Canada (ARC), Ora de radio in limba romana , societatea Constantin Brancoveanu, Biserica Greco-Catolica de rit Bizantin, Societatea doamnelor romane -, precum si nenumarati membri sau simpatizanti ai acestor organizatii si ai comunitatii au contribuit la colecta de fonduri si au ajutat prin diferite forme la realizarea acestui proiect comunitar. Au trecut de atunci mai mult de 20 de ani. Schimbari importante s-au produs in comunitatea romana si in structura Centrului Cultural. In prezent,dintre cele sapte asocciatii fondatoare au ramas trei organizatii: Biserica Ortodoxa Buna Vestire din Montreal, Societatea Constantin Brancoveanu, Societatea doamnelor romane. Trei organizatii fondatoare (FAR,ARC,Ora de radio) au fost excluse din Centrul Cultural Roman in anul 1991,iar Biserica Greco-Catolica de rit Bizantin s-a retras in anul 1996. Trei noi organizatii au fost afiliate Centrului dupa 1981:Centre d'exposition Constantin Brancusi, Choeur roumain de l'Annonciation, l'Ecole roumaine orthodoxe de Montreal, dar acestea, ca si cele fondatoare, nu pot fi considerate ca asociatii cu drept de vot decat in masura in care ele sunt active, indeplinesc normele de functionarre legale ale organizatilor fara scop lucrativ din Quebec, precum si pe cele ale Centrului si au activitati compatibile cu obiectivele sale.
Din dorinta de a reconstitui astazi ceea ce primii fondatori au proiectat acum 20 de ani, precum si din dorinta de a da ocazia refacerii unitatii din cadrul comunitatii noastre pe o noua baza, intr-un nou context politic si social, o adunare speciala de consultare si schimburi de idei a avut loc la Centrul Cultural pe 17 septembrie. La aceasta adunare au fost convocate toate asociatiile fondatoare active, precum si asociatiile afiliate sau neafiliate Centrului. Atitudinea rebarbativa a unora fata de subiectele discutate sau contestatia acestei initiative constituie o frana in evolutia comunitatii noastre si cer acestora mai multa toleranta si deschidere de vederi. Desigur ca divergentele de idei si opinii vor exista si este normal ca ele sa existe intr-un sistem de toleranta si de libertate. Acestea insa nu trebuie sa degenereze in conflicte si razboaie fratricide, ci din contra, ele trebuie sa imbogateasca si sa dezvolte in armonie aceasta comunitate.
Regulamentele Centrului trebuie sa asigure o reprezentativitate echitabila si accesul tuturor asociatiilor membre. Cladirea din strda Christophe Colomb nr.8060, sala de receptii de la parter, biblioteca, salile de curs si de reuniuni din subsol trebuie sa fie puse la dispozitia intregii comunitati romane, a membrilor si a organizatiilor fondatoare sub o administratie impartiala, care sa permita accesul si functionarea armonioasa a tututror. Biserica Ortodoxa Romana Buna -Vestire, proprietara actuala a terenului si a cladirii sediului Centrului Cultural, trebuie, printr-un act notarial, sa legalizeze o intelegere prin care Centrul sa devina proprietar sau sa faca administratia cladirii si coordonarea activitatilor romanesti cu toata impartialitatea, asa cum s-a prevazut initial, atunci cand acest centru s-a construit. Acest act legal este cu atat mai important cu cat, in prezent, administratia si proprietatile apartinand Bisericii Ortodoxe Romane Buna-Vestire sunt supuse, juridic si administrativ, Episcopiei Ortodoxe Romane din Michigan (SUA).
Personal, consider ca Biserica are un rol spiritual important, ea trebuie sa ne serveasca de ghid in toare activitatile noastre, prin tot ceea ce ne leaga de notiunea de dragoste de semeni, de iubire, de toleranta, credinta in Dumnezeu, iertare.
Reintoarcerea la Centru a doua organizatii fondatoare importante, FAR Canada si Ora de radio in limba romana, cererea de afiliere a doua noi organizatii - "Paroisse roumaine Greco-Catholique" si "Exarcat roumain Greco-Catholique de Toronto et de l'Est canadien" este un indiciu semnificativ al acestor schimbari din politica actuala a Centrului. La urmatoarea adunare generala a Centrului, toate organizatiile fondatoare si noile organizatii care doresc sa se afilieze sunt invitate sa fie prezente si prin aceasta sa contribuie la consolidarea acestui nucleu romanesc patrimoniu cultural al intregii comunitati.
|
|
