|
Nr. 29, octombrie 2001 - noiembrie 2001
EFECTE ALE TRAGEDIEI AMERICANE
Marcel Anghel
Luna septembrie a.c. s-a aflat sub incidenta atacurilor teroriste asupra Statelor Unite , atacuri fara precedent in istoria terorismului international , atat in ceea ce priveste numarul mortilor si al disparutilor , cat si prin pagubele pricinuite . Lumea intreaga a fost zguduita de acest atac terorist asupra "Gemenilor" , stindardul arhitectonic al New Yorkului , dar si "inima financiara Americii".
A fost uimitor sa vezi cum doua turnuri de peste 400 de metri inaltime , construite din beton si sticla , in care lucrau circa 45.000 oameni , un adevarat oras , sa se prabusesca in oua turnuri de nisip . Atacul imediat urmator asupra Pentagonului , cea mai mare cladire din lume ca suprafata , i-a amutit parca pe toti cei care priveau la TV aceasta adevarata "tragedie americana". La scurt timp dupa transmiterea "live" a atacului terorist asupra Americii , majoritatea burselor europene s-au prabusit , scaderea cea mai dramatica inregistrandu-se la Bursa din Frankfurt pe Main , cu 6,93% .. Pe piata valutara europeana, dolarul american s-a apropiat la 90 de centi fata de EURO , ceea ce a determinat ca multi investitori sa vanda dolarii in favoarea monedei unice europene . Dar nu numai bursele europene au fost prinse in vartejul "tragediei americane" ci si preturile metalelor de baza, care au crescut exploziv in cateva ore. Astfel, pretul aluminiului a crescut in aceeasi zi (de fapt in cateva ore, date fiind diferentele de fus orar ) cu 69 de dolari pe tona, pretul cuprului cu 44 de dolari pe tona, iar pretul unciei de aur pe aceeasi piata londoneza, cu 20 de dolari . Tot la Londra, pretul petrolului Brent a urcat in numai cateva minute de la 24,26 de dolari /baril la 28,85 de dolari /baril .
Panica datorata atacurilor teroriste s-a transformat rapid intr-o solidaritate fara precedent a americanilor, solidaritate ce a capatat ulterior un caracter international . Aceasta solidaritate internationala s-a vazut mai intai pe pietele bursiere cand investitorii s-au straduit sa reduca cat mai mult efectele atacurilor teroriste asupra "inimii financiare a Americii" . Desi unele piete bursiere s-au hotarat sa-si inceapa activitatea normal, chiar a doua zi dupa atacul terorist (12 septembrie a.c. ), altele au fost insa mai reticente, cum a fost cazul pietelor din Paris, Amsterdam si Frankfurt, care n-au vrut sa mai coteze moneda americana. Totusi marii investitori s-au "repliat" pentru a diminua efectele "undei de soc" americane, astfel ca, incet, pietele bursiere europene au inceput sa urce .Cu tot climatul de incertitudine existent, interesul investitorilor a inceput sa-si revina, acestia directionandu--si "cererea" spre investitiile din domeniul tehnologic si de comunicatii ceea ce a condus la cresterea rapida a indicelui STOXX, al primelor 50 de actiuni europene, estompand astfel "caderile"din 11 si 12 septembrie a.c. Cele mai afectate au fost insa bursele asiatice, unde s-a dovedit ca investitorii nu prea au fost "pro-americani" . Astfel indicele NIKKEI-225 de pe piata japoneza a resimtit cea mai mare cadere (-682,85 puncte) din ultimii 17 ani, coborand chiar sub pragul psihologic de 10.000 puncte . Bursa din Coreea de Sud a cunoscut o cadere de 11% , iar cea din Hong Kong, de 9.5% . Pe ringurile burselor asiatice, cele mai afectate au fost actiunile companiilor semiconductorilor, deoarece tarile asiatice sunt principalii furnizori de semiconductori ai pietei americane. Revenirea pietei bursiere asiatice s-a facut mai lent, respectiv dupa ce piata bursiera europeana a cunoscut un usor avant. Interesant de urmarit a fost sectorul - sau mai bine zis sectoarele - spre care s-au indreptat actiunile investitorilor in aceasta perioada. Desigur, acestea au fost sectoarele industriei farmaceutice, de armament si energetice, adica sectoarele care spera sa cunoasca un "boom", ca urmare a "razboiului de lunga durata", asa cum arata presedintele George W. Bush, ce se va purta contra terorismului international. In Romania, in schimb, piata bursiera nu prea a simtit "socul undei" americane, ceea ce denota faptul ca volumul investitiilor straine nu prea este important pe piata de capital romaneasca . Mai mult, in zilele care au urmat atacului terorist asupra New Yorkului si Washingtonului, Bursa de valori din Bucuresti a reusit chiar sa se autodepaseasca, fapt demonstrat de indicele general al preturilor (indicele BET-C ), care s-a apreciat cu 6,03%, fiind una din cele mai mari cresteri din acesti ani. Aceasta depasire s-a inregistrat prin vanzarea actiunilor de catre S.N.P. PETROM, care a cunoscut o crestere importanta ca urmare a "crizei petolului" ce se facea tot mai simtita.
Revenind la piata valutara, pe piata europeana dolarul american si-a facut mai repede simtita prezenta decat pe piata asiatica. Astfel, moneda EURO a ajuns la sfarsitul saptamanii in care au avut loc atacurile teroriste la 0,91 $/EURO, curs care era inainte de "evenimentele" din America, pe cand yenul japonez nu a reusit sa se redreseze asa de repede. Dar, pentru a nu afecta prea mult cursul dolarului american, Banca Centrala Europeana a "injectat" piata valutara europeana cu peste 100 mil. USD, ceea ce a contribuit la calmarea pietei valutare. In spatele B.C.E. a stat, desigur, Rezerva Federala Americana (FED). Insa aproape 100 milioane USD au fost "injectate" si pe piata valutara asiatica de catre FED si Banca Japoniei, insa aceasta piata nu a fost la fel de receptiva ca cea europeana.
In Romania, efectul atacurilor teroriste asupra cursului monedei americane a fost -cred - unul singular. Chiar in ziua atacului terorist, cursul de cumparare al dolarului american la casele de schimb valutar a coborat vertiginos la 20.000 lei fata de aproape 30.000 lei, cat era cu o zi inainte de aceste evenimente. Desigur, aceasta a fost o actiune "concertata" a caselor de schimb valutar, care nu a tinut prea mult, dar care a fost un semnal de alarma serios, ce i-a "agitat" pe vanzatorii de dolari americani. O mai mare influenta a avut-o "tragedia americana" asupra cotatiilor petrolului, mai ales ca, in urma atacurilor teroriste, cunoscuta piata petroliera "New York Mercatille Exchange" a fost inchisa. Ca urmare, pretul aurului negru a urcat vertiginos, depasind rapid 31 USD/baril pe piata londoneza de la International Petroleum Exchange. Datorita interventiilor reprezentantilor OPEC, pretul petrolului s-a mai calmat, insa pentru putin timp, deoarece se asteapta strategia pe care o vor adopta Statele Unite in acest razboi de lunga durata contra terorismului. Desi Statele Unite detin rezerve de petrol pentru consumul intern ce ajung pentru circa 30 de ani, acest razboi antiterorist va conduce, totusi, la cresterea in continuare a pretului aurului negru in perioada urmatoare. Datorita caderii preturilor actiunilor, multi investitori si-au indreptat capitalul spre metalul care cunoaste o foarte mica erodare fizica si valorica, astfel ca a doua zi dupa atentatele asupra SUA, pretul aurului pe piata europeana a crescut cu 6%. Daca nivelul actiunilor pe pietele valutare va continua sa scada, capitalurile vor "migra" spre piata metalelor, si in special, spre aur, cupru si aluminiu, care joaca un rol important in perioadele de criza. Interesanta este evolutia preturilor metalelor neferoase pe piata londoneza, unde, inaintea "martei negre", acestea atinsesera cele mai scazute valori din ultimii ani. De altfel, pretul nichelului, cositorului si plumbului a atins cele mai scazute niveluri si dupa "unda de soc". Cred ca aceasta degringolada a preturilor actiunilor pe pietele valutare si ale metalelor neferoase si feroase se datoreaza si recesinii in care a intrat economia mondiala in ultimii ani. Astfel, din studiile efectuate in acest an - inaintea "evenimentelor" din 11 septembrie a.c. - de specialistii in macroeconomie, se remarca cresteri destul de timide pe plan mondial, precum :Germania +1,2%; SUA +1,6%; Canada +2,2% etc ,in timp ce in Japonia P.I.B. cunoaste o scadere de 0,5%, ceea ce demonstreaza o recesiune generala. Ceva mai optimisti sunt analistii economici pentru anul 2002 , cand se prognozeaza o crestere de 2% in Germania, de 2,7% in SUA, de 3,2% in Canada si doar de 0,7% in Japonia. In acelasi timp, unii analisti considera ca atacurile teroriste asupra Statelor Unite vor arunca economia americana intr-o recesiune fara precedent, mai ales ca, chiar dintre trimestrul II a.c., desi inaintea "evenimentelor", cresterea economica a fost de numai 0,2%. Aceeasi crestere "timida" a avut loc si in Europa, respectiv de 0,1%, tot in trimestrul II a.c., dupa calculele efectuate de Institutul de Statistica al UE .
Pe linia recesiunii economiei americane care se intrevede, consider ca aceasta este iminenta, dat fiind faptul ca cheltuielile de consum ale americanilor reprezinta 2/3 din activitatea economica americana si este de asteptat ca acestea sa se diminueze in continuare ca urmare a cresterii somajului in sectoarele afectate de atacul terorist (aviatie, asigurari etc), cu toate indemnurile adresate cetatenilor americani de George W. Bush pentru cresterea consumului. Pe de alta parte, alti analisti sunt optimisti in ceea ce priveste perspectiva economiei americane. Acestia fac o comparatie intre evenimentele din 11 septembrie a.c. si cele din decembrie 1941 de la Pearl Harbor, care au determinat o puternica mobilizare a americanilor pentru refacerea rapida a economiei. Aceasta temere a americanilor fata de viitorul economiei lor a fost risipita intr-o oarecare masura de presedintele Bush, care, intr-o alocutiune televizata, arata ca "institutiile financiare raman solide si economia va evolua normal". Dar atacurile teroriste asupra Americii vor avea influente si asupra romanilor. In primul rand, se asteapta ca mult visata ridicare a vizelor pentru romani incepand cu 1ianuarie 2002, odata cu transformarea monedei EURO din moneda de cont in moneda efectiva. Tinand cont de faptul ca Europa va trebui sa-si intareasca controlul asupra celor ce vor sa intre pe "teritoriul comun" este putin probabil ca UE sa mai ridice interdictia romanilor de a calatori fara vize, mai ales ca unele ambasade au inceput deja sa refuze acordarea de vize romanilor, fara vreun motiv anume.
De altfel, un alt aspect negativ asupra Romaniei va fi (probabil) stoparea sau diminuarea finantarii unor programe romanesti de catre Statele Unite, in contextul in care America isi va majora bugetul militar si va trebui sa creasca ajutoarele de somaj pentru disponibilizatii din transporturile aeriene sau din asigurari. Acum, in prag de iarna, cand S.N.P. PETROM urma sa puna in vanzare o emisiune de obligatiuni, iar S.C. TERMOELECTRICA dorea sa se imprumute pentru unele importuri de combustibili, e de presupus ca aceste planuri vor fi mai mult ca sigur amanate. De asemenea principala companie romaneasca aviatica - TAROM - va trebui sa mareasca costul biletelor datorita reducerii traficului de calatori, cat si cresterii costului asigurarilor de catre companiile de asigurari. Cu toate acestea, poporul roman a fost intotdeauna alaturi de poporul american. Mesajele de incurajare transmise de Guvern si de poporul roman au fost apreciate de catre oficialitatile americane. Doamna Susan R. Johnson, insarcinatul cu afaceri ad interim al SUA la Bucuresti , spunea ca "am fost incurajati de sprijinul coplesitor pe care ni l-au dat Guvernul si poporul roman". Mai mult, la initiativa presedintelui Ion Iliescu, Parlamentul a aprobat participarea Romaniei, impreuna cu statele membre NATO, la actiunile de combatere a terorismului international. De altfel, mizand pe cartea intrarii in NATO, ca urmare a apropierii summit-ului de la Praga din 2002, Ion Iliescu arata ca Romania trebuie sa actioneze ca un adevarat "aliat de facto" al NATO, chiar daca unii ridicau problema lipsei de fonduri la Ministerul Apararii Nationale . In mesajul sau, presedintele Romaniei arata ca "Romania, ca tara partenera a Aliantei Nord-Atlantice, considera necesara si oportuna participarea alaturi de statele membre ale NATO si de celelalte tari europene, la eradicarea terorismului international, prin orice mijloace, inclusiv cele militare". Parlamentul roman a aprobat chiar punerea la dispozitie, in cazul solicitarii NATO, a spatiului aerian, terestru si maritim, chiar daca o parte a opozitiei arata ca "Romaniei ii sade bine cu neutralitatea".
Poate ca n-ar fi cazul ca iar sa "fortam" intrarea in NATO, avand in vedere precedentul creat de summit-ul de la Madrid , in vederea caruia Romania a facut unele concesii (semnarea rapida a Tratatului cu Ucraina) carora presedintele american le-a raspuns sec : "Not now!". De altfel, noul ambasador american la Bucuresti, Dl. Michael Guest , a declarat recent ca "sprijina eforturile Romaniei de a intra in NATO", dar ca "e prea devreme sa ne pronuntam asupra intrarii in NATO", desi Bill Cinton pusese Romania pe locul I in grupul urmator. Probabil ca ambasadorul american era putin iritat de presa romaneasca, care a scos in evidenta faptul ca Dl. Guest este adeptul homosexualitatii si ca, la o receptie la Ambasada Italiei la Bucuresti, a fost insotit de "perechea sa de viata" profesorul Alex Nevarez. Raspunzand presei romanesti, diplomatul american a spus ca acestea sunt "probleme personale", ca presa s-a ocupat mai putin de faptul ca este un diplomat de cariera si ca este deci "sa ajute Guvernul de la Bucuresti in combaterea crimei organizate, a traficului de droguri si de fiinte umane si pentru imbunatatirea parteneriatului romano-american".
Oricum, "unda de soc" a atacurilor teroriste a lovit serios economiile majoritatii tarilor lumii, iar razboiul "cald" cu un inamic invizibil va dura probabil mult. Nu se stie daca inamicul va fi lichidat iar efectele asupra omenirii nu pot fi, deocamdata, previzibile. Totusi, Banca Mondiala preconizeaza incetinirea ritmului de crestere economica a tarilor industrializate cu circa 1-1,5% fata de 2.2% preconizat, iar cresterea PIB in statele membre ale O.C.D.E. (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica) ar fi de circa 0,75-1,25% in anul 2002. Cel mai mare impact il vor resimti tarile din Orientul Mijlociu si Africa. Bineinteles ca si Romania va fi afectata de urmarile atacurilor teroriste, dar si de neimplicarea autoritatilor, ceea ce a facut ca oficialii Comisiei Europene sa prognozeze aderarea la UE dupa 2007.
|
|
