spune intotdeauna adevarul si nu va mai trebui sa tii minte nimic (Mark Twain)
Tribuna Noastra Logo
  
  
 
 
 
 
    Nr. 29, octombrie 2001 - noiembrie 2001

    FINANCIAR


  Depozitele care pierd bani
  Privite de catre multi in ultimul timp ca un refugiu pentru a pastra economiile in siguranta, depozitele bancare garantate (CPG sau GIC) ofera actualmente dobanzi atat de scazute incat ele nu te plaseaza nici macar la adapostul inflatiei. Daca in urma cu un an si ceva era usor de gasit o dobanda care depaseste 4,8-5% pe an pentru depozitele care se faceau pentru cel putin un an, in prezent majoritatea dobanzilor pentru depozitele de un an sunt mai scazute de 2-2,1%.
 Multi dintre noi vom gandi ca cel putin vom castiga 2% si ca acest castig este sigur. In realitate,trebuie sa tinem cont de doua aspecte:impozit si inflatie. Cert este faptul ca dobanda primita de la banca este taxata cu o rata marginala de impozit. Asta inseamna ca, de exemplu, desi la un salariu de 50.000 anual impozitul dumneavoastra mediu poate fi de 35%, dobanda primita de la banca va veni in plus fata de ceea ce castigati si deci taxata la nivelul maxim, adica 50%.
 Sa presupunem ca depunem 10.000$ intr-un asemenea depozit. Pentru acesta vom primi cu dobanda de 2 % pe an sau 20 $. Din acestia, 10 $ vor fi cheltuiti sub forma de taxe.
 Inflatia va mai aduce o depreciere de 3% sau 30$ pe an. In total, s-au "cheltuit" 40$ (taxe si inflatie), dar s-au primit sub forma de dobanzi numai 20$. Diferenta de 20$ sau 2% reprezinta de fapt pierderea anuala pentru depozitul din exemplul de mai sus. In graficul alaturat putem observa ca, pentru o inflatie de 3% pe an si pentru un impozit marginal de 50% o dobanda mai mare de 6% pe an ne aduce profit, in timp de dobanda mai mica de 6% pe an implica pierdere.

  "Clonele" financiare
  Daca subiectul clonelor animale si umane este extrem de controversat, situatia se shimba la 180 grade in domeniul financiar canadian, care promoveaza cu succes clonele unor fonduri mutuale. Exista doua motive importante care au dus la aparitia acestor "clone", in conditiile in care continutul in actiuni intr-un cont de RRPS (REER) este limitat la 30% (atentie, el a fost crescut de la 20 la 30!). In primul rand, daca piata canadiana este extrem de bogata investitor, exista , totusi, riscuri asociate plasamentelor aproape exclusiv intr-o singura economie. Un mod eficient de crestere a stabilitatii este de a diversifica international portofoliul si de a avea un continut mai mare de actiuni straine. In al doilea rand, sunt multi investitori canadieni care prefera piata americana celei autohtone. Indicii americani au avut o crestere mai mare decat cei canadieni in medie cu 1 sau 2 procente, ceea ce pe termen lung inseamna o diferenta spectaculoasa.
 Asa au aparut "clonele". Ele sunt "oglinzi" ale unor fonduri mutuale care investesc in actiuni ale companiilor americane si internationale. Cum functioneaza aceste clone? Majoritatea fondurilor acestor fonduri mutuale sunt tinute in plasamente sigure pe termen scurt cum ar fi bonurile de tezaur sau in cash. Impreuna cu aceste investitii 100% canadiene clonele cumpara contracte "forward" care stipuleaza cumpararea de actiuni la companiile rrespective peste o anumita perioada de timp. In realitate, fondul nu va detine niciodata actiuni la compania respectiva pentru ca actiunile vor fi cumparate, apoi vandute la expirarea contractului. Ceea ce se obtine va fi o diferenta care va reflecta de fapt tocmai variatia pe piata a actiunii respective.
 Puteti afla daca aveti astfel de "clone" in portofoliul dumneavoastra contactandu-ne consilierul financiar sau verificand declaratia pe care o primiti de la curtierul dumneavoastra.

  Rubrica cititorului
  Multi cititori ne-au intrebat cum si unde pot fi analizate fondurile mutuale pe care le detin in portofolii si daca exista site-uri independente pe internet care pot sa faciliteze o astfel de analiza. In plus, ar dori sa stie care sunt avantajele detinerii de fonduri mutuale si daca nu este mai bine sa-si achizitioneze actiuni.
 In afara de soft-urile specializate PALTRACK si BELLCHART, exista, intr-adevar, o serie de site-uri care faciliteaza astfel de analize. Cele mai populare sunt GlobeFund - www.globefund.com, un produs Globe and Mail si MorningStar - www.morningstar.ca.
 La analiza fondurilor este mai bine sa se aiba in vedere, pe langa eficienta managerilor respectivi, pe o perioada importanta (5-7 ani), strategia de investitie, cheltuielile fondului (MER sau MANAGEMNET Expense Ratio), care sunt sectoarele in care investeste, cat tine fondul in cash si plasamentele pe termen scurt, si cat in actiuni.
 Sugestia mea este sa consultati aceste site-uri in primul rand pentru completarea imaginii pe care o aveti sau pentru aflarea pretului la zi al fondurilor dumneavoastra si nu ca baza pentru cumpararea de fonduri pentru portofoliul dumneavoastra. Asa cum mergem la frizer pentru a ne tunde, in acelasi mod, pentru rezultate bune, strategia trebuie aleasa de un profesionist. Decizia de cumparare este bine sa se faca la recomandarea unui consilier financiar, dupa o discutie care sa aiba in vedere un portofoliu echilibrat si adaptat obiectivelor dumneavoastra.
 Fondurile mutuale au ca avantaj faptul ca pentru o suma relativ mica de bani va aduce o difersificare mult mai buna decat in cazul in care ati cumpara dumneavoastra actiuni la 1, 2, 5 sau chiar 25 de companii. In plus, aceste fonduri vand si cumpara pentru dumneavoastra si au echipe de specialisti care fac analize mult mai ample decat are posibilitatea (si cunostintele necesare) un investitor izolat. Fondurile mutuale va feresc de raportarea de crestere de capital de fiecare data cand vreti sa vindeti un anume stoc si sa cumparati altceva in cazul in care ati dori sa tranzactionati actiunile dumneavoastra in mod frecvent.