|
Nr. 32, aprilie - mai 2002
Olanda
Marcela Trana
Orice calator al lumii, intrebat ce reprezinta pentru el Olanda, iti va raspunde: lalele, branzeturi, saboti de lemn si mori de vant. Chiar daca "morile de vant" nu macina grau, ci pompeaza apa pe terenurile smulse cu greu Marii Nordului.
Bineinteles ca aceasta imagine, devenita clasica, le este draga localnicilor care isi pastreaza cu mandrie mostenirea. Dar aceasta tara inseamna mult mai mult. Cu o capitala politica la Haga, unde isi au resedinta atat regina Beatrix, pe care olandezii o adora, cat si guvernul, pe care il adora ceva mai putin, asa cum se intampla cu orice guvern. Cu alta capitala, economica de data aceasta, la Amsterdam. Oras cu indelungata traditie de civilizatie - canalele de apa, de pilda, dateaza din secolul al XVII-lea - si de cultura - 62 de muzee, 32 de teatre si alte 12 sali de spectacol.
Rivalizand cu Amsterdam-ul, straluceste prin arhitectura sa maiastra, cel mai mare port al Europei, Rotterdam. Nici Maastricht (derivatie neerlandeza a denumirii romane "Mosa Trajectum") nu este mai prejos. Centru universitar de mare traditie si renume, a intrat in istora romantica prin aceea ca este locul unde si-a pierdut viata, in 1673, intr-un asediu purtat de armatele regelui francez Ludovic al XVI-lea, Charles de Baatz, seigneur d'Artagnan, cel facut celebru de Alexandre Dumas in romanele sale. Dar orasul a intrat in istoria politica, aici fiind semnat tratatul ce sta la baza Uniunii Europene. Coasta Marii Nordului, Parcul National, salbaticele insule Wadden .. Cate altele pot fi vazute in Olanda!
Intorcandu-ne la Amsterdam, sa spunem ca el este considerat drept unul dintre cele mai frumoase orase de pe continent. Deviza lui: "Traieste si lasa pe toti ceilalti sa traiasca" ar trebui invatata si aplicata de noi toti. Un cuc intr-un "cuib olandez", o pasare ciudata si guresa, asa este privit Amsterdam-ul, un adevarat New-York al Olandei. La urma urmei, atunci cand a fost intemeiat de olandezi, New York-ul se voia o replica a metropolei de pe raul Amstel si s-a numit, initial, niew Amsterdam. Iar cartierul Harlem, este vechiul Haarlem, botezat dupa "originalul" olandez si ortografiat intr-o maniera ceva mai . americana!
Muzeele Rembrandt, Van Gogh, Rijksmuseum (Muzeul Regal) sunt adevarate colectii de bijuterii artistice adapostite in "casete" demne de ele: cladiri ce ilustreaza arhitectura rafinata a secolului XVII.
Canalele ce strabat orasul, facand din el o veritabila "Venetie a Nordului", casele asezate pe piloni si parand a pluti deasupra apei, restaurantele de tot felul, pentru toate gusturile si pentru toate pungile (de retinut!), apoi Cazinoul si, de ce nu, acel "Red Light District", despre care se vorbeste mult, dar mai ales pe soptite.
Chiar daca am aterizat la Amsterdam, o vizita sau un sejur la Haga nu este de neglijat. Intr-o tara cu numai 34.000 kmp, dar cu cca 15 milioane de locuitori, distantele nu sunt prea mari si aproape nu-ti dai seama cand ai parasit o municipalitate si intri in alta. Poti foarte bine petrece noaptea la Amsterdam, iar ziua la Haga sau invers. Capitala politica a Olandei este si ea o atractie turistica: Palatul regal, sediul guvernului, cel al Curtii Internationale de Justitie, centrul istoric, Gara Centrala, functionand cu o precizie . elvetiana, sala de concerte "Anton Philipzaal". O suburbie, Scheveningen, atat de putin . suburbie incat figura pe scala tuturor aparatelor de radio pe vremea cand acestea aveau toate gama de unde scurte. Aici, daca am ajuns in anotimpul potrivit, putem merge pe plaja, iar daca nu, putem petrece o buna bucata de timp printre atractiile hotelului Kurhaus: "Sea Life Centre", planetariul "Omniversum", "Madurodam" - un oras in miniatura gen Disneyland, dar ceva mai rafinat.
Pentru turistul care se respecta, Olanda este o tara a locurilor istorice, a artei si culturii, dar si o tara a bunei dispozitii,a unei vieti cotidiene placute si antrenante.
Tarile de Jos (le Pays Bas) au fost ocupate, rand pe rand de o seama de puteri straine, incepand cu romanii in antichitate, continuand cu imperiul lui Charlemagne si terminand cu Spania, de care s-au eliberat definitiv, dupa un lung razboi, prin tratatul de la Aachen in 1648. A urmat impulsul data tarii de Wilhem I "Taciturnul", care a jucat, intr-un fel, pentru Olanda, acelasi rol pe care il jucase pentru Portugalia, cu doua secole mai inainte, principele Henric "Navigatorul". Incepand cu epoca lui Wilhem I, Olanda a devenit o mare putere maritima (acolo si-a facut ucenicia, ca dulgher de corabii, tarul petru cel Mare). Drept consecinta, a devenit si o mare putere coloniala, al carei imperiu de peste mari (pe care scriitorul olandez Hendryk van Loon il numea "coada care este mai mare decat cainele"!) nu s-a destramat decat aproape in vremea noastra.
Toate acestea au facut ca Olanda sa fie, in acelasi timp, o tara cu un puternic caracter national, dar si sa poarte amprenta culturilor cu care a intrat in contact direct, lucru care poate fi constata la orice pas.
Sa nu uitam bogatia florara a tarii lalelelor, care nu este numai a lalelelor. E de ajuns sa treci prin fata unei florarii, sa descoperi pasiunea olandezilor pentru horticultura, ca sa te-ntrebi cum se impaca ea cu, sa zicem, pozitia de lider mondial al concernului PHILIPS, un gigant al electronicii. Probabil ca un psiholog ne-ar putea da raspunsul. Dar, cand ii stim mari constructori de nave si avioane, cand aflam ce putere economica este Olanda, incepem a nu mai avea nevoie de un psiholog care sa ne explice fenomenul: sentimentul de libertate,de deschidere, aproape palpabil ataunci cand ai de-a face cu olandezii, inalta spiritul si-ti da puterea de a crea. Ingaduiti-va un sejur in tara lalelelor si a marcii PHILIPS si veti recunoaste ca am avut dreptate.
|
|
