|
Nr. 32, aprilie - mai 2002
Romania - intre crestere economica si saracie, dar si prima in Europa in domeniul informaticii
Marcel Anghel
In anul 2001, Romania a inregistrat cea mai mare crestere economica de dupa 1989 si una din cele mai mari cresteri economice din Europa de Est si chiar din Europa. Cresterea cu 5,3% a produsului intern brut a fost determinata in principal de cresterea valorii adaugate brute din agricultura (+21,2%), industrie (7,9%) si constructii (+5.2%), in timp ce serviciile au influentat in sens negatitv cresterea economica, cu numai +1,7%. Aceasta crestere a PIB-ului a fost insa influentata si de noul mod de calcul adoptat de Romania, bazat pe Sistemul European de Conturi (SEC 95). Dar aceasta crestere, cu care, desigur se mandreste actualul Guvern, mi-aduce aminte de o gicitoare care circula inainte de 1989 (ce creste si nu se vede?), deoarece aproape trei sferturi din populatia Romaniei are un venit de cca. 50 de dolari pe cap de locuitor. Sa vedem ce spun statisticile din acest punc de vedere, desi, acest lucru nu prea este relevant, fiindca daca din doua persoane, una mananca doi pui si alta nu mananca deloc, inseamna ca, din punct de vedere statistic, consumul a fost de 1 pui/locuitor. Ramanand in domenil statistic, aflam ca vaoarea cosului minim de consum lunar pentru o gospodarie medie formata din 2,8 persoane, a fost de 4.425.680 lei in trimestrul IV 2001 (circa 130 USD), adica 1.578.345 lei/pers. (cca. 50 USD), costuri calculate la preturile si tarifele din luna decembrie 2001.
In luna Ianuarie 2002, castigul mediu brut din salarii a fost de 5.144.789 lei (cca. 155 USD), in scadere insa cu 2.9% fata de decembrie 2001, iar cel net a fost de 3.671.588 lei (cca 111 USD), in crestere totusi cu 0.3% fata de decembrie, ca urmare a aplicarii anoii grile de impozitare. La prima vedere, parca n-ar fi asa rau, insa media a fost calculata la nivelul economiei nationale, in care intra salariile din sectorul energetic, a caror medie a depasit 6,5 milioane lei, fata de numai 2,1 milioane lei in ramura confectii si de 2,3 mil. lei in industia textila, ramuri care au contribuit insa cu peste 30% la incasarile valutare. Revenind la salariul mediu de cca. 100 de dolari americani, trebuie aratat ca, din aceasta suma, romanul va suporta pe langa valoarea cosului mediu lunar si o serie de alte cheltuieli, dintre care intretinerea (apa rece si calda, caldura, etc.), care ii sufoca pe majoritatea oamenilor. Costurile cu caldura au ajuns chiar la nivelul salariului mediu pe economie pentru un apartament de 4 camere, ceea ce i-a ingrijorat si pe guvernanti nevenindu-le a crede. In cadrul cheltuielilor cu intretinerea, ponderea o detin cheltuielile cu energia termica, la care, desi pretul a fost stabilit inca din anul 1990 in dolari americani, numai in ultimele 6 luni, pretul unei giga calorii a crescut cu 43%, fara a lua in calcul cresterile ce vor urma dupa 1 aprilie a.c. Astfel, numai unul din principalii furnizori de energie termica (RADET) a crescut pretul pe gigacalorie de la 2,56$ in anul 1990 la 10,95$ in anul 2001, adica de 4 ori in 11 ani, ca sa nu mai vorbim de Termoelectrica (celalalt furnizor de energie termica), la care pretul unei gigacalorii a crescut de la 5,19$ in 1994 la 13,63$ in 2001, desi in aceasta perioada nu s-a inregistrat nici o devalorizare a dolarului american si nici o crestere a produselor energetice.
Daca din punctul de vedere al consumatorului de rand nu exista nici nici o logica in aceasta crestere aberanta a preturilor, vizavi de castigurile salariale, exista totusi o explicatie cauzata de randamentele slabe ale instalatiilor existente, de pierderile pe retea, dar mai ales de salariile celor care lucreaza in acest domeniu care au depasit de 3 ori media altor sectoare ale economiei nationale (desigur, este vorba in principal despre salariile celor din conducerea firmelor respective). Toata lumea doreste sa traiasca mai bine, dar in conditiile in care fara sa fi fost o criza energetica mondiala si in care o parte din produsele energetice (petrol, gaze naturale, carbune) este asigurata din productia interna, pretul in dolari al energiei termice a explodat pur si simplu, ceea ce a afectat serios bugetul marii majoritati a populatiei. Intrucat romanul nu duce lipsa de adaptare si inteligenta, o serie intreaga de familii au inceput sa-si monteze centrale termice de apartament, insa cei de la Mediu si-au adus aminte ca respectivii cetateni nu si-au montat cosuri de evacuare a gazelor arse, care vor trebui sa depaseasca inaltimea blocurilor (!), cu toate ca gazele respective provin de la bucatariile de apartament. Mai direct sau mai voalat, unii responsabili din sectorul respectiv au dat vina pe reprezentantii FMI care ar fi conditionat acordarea transei urmatoare din imprumutul "stand-by" de "alinierea" la preturile mondiale. Deci prin "Aranjamentul stand-by" dintre Romania si FMI, convenit in luna octombrie a anului trecut, s-au prevazut deficitele "cvasifiscale in sectorul energetic si al altor intreprinderi de stat", precum si "politica de preturi in domeniul energetic".
Daca pana anul trecut, preturile la energie erau majorate pentru a se alinia la preturile internationale, din acest an, in baza acestui "aranjament", se stabileste pretul uniform la utilizatorul final, desi tocmai aceasta noutate ii deranjeaza pe romani; de modul cum este stabilit acest "pret uniform" depinde cat va plati consumatorul de rand, fiind astfel necesara o analiza atenta a acestui pret, in care intra pierderile pe reatea, precum si o serie de alte disfunctionalitati in activitatea de management a companiilor respective. Alaturi de preturile produselor energetice, Guvernul a mai acceptat, mai de voie, mai de nevoie (mai ales) o serie de "constrangeri" din partea FMI in ce priveste deficitul bugetar intern si deficitul de cont curent, ceea ce va avea efecte negative in aplicarea proiectelor de protectie sociala promise in campania electorala, in favoarea unor proiecte de investitii productive, cu efecte pozitive, pe un alt orizont de timp. Tocmai aceste "constrangeri" accentuate de guvern au condus la o serie de nemultumiri din partea majoritatii populatiei, nemultumiri manifestate (sporadic) prin greve ale profesorilor, ale cadrelor medicale sau din alte ramuri si sectoare ale economiei nationale, ceea ce va conduce mai mult ca sigur la a avea parte de o primavara "fierbinte", daca nu se vor crea conditi pentru punerea in practica a unor programe sociale.
Desi au existat unele discutii intre reprezentantii unor sindicate si ai Guvernului, acestea nu s-au putut finaliza din cauza lipsei de fonduri in bugetul ramurei respective. Astfel, degeaba profesorii au solicitat tichetele de masa promise (10 tichete in valoare de 450.000 lei); ministerul de resort si Guvernul le-au acordat o crestere salariala de numai 5%, adica in medie 150.000lei, si acestia impozabili, fata de tichetele de masa care nu sunt impozabile. Acest mod de "rezolvare" a problemei profesorilor imi aduce aminte de o celebra expresie: "Mai da-le Nicule 50 de lei". Culmea e ca o mare parte dintre guvernanti, senatori si deputati, provin dintre cadrele universitare, care, ajunsi "sus", nu-i mai cred pe cei care au un salariu mediu pe economie, desi acestia trebuie sa aiba o anumita tinuta in fata elevilor, studentilor, sa-si cumpere carti de specialitate, etc. Prin actualul sistem salarial, invatamantul a ajuns pe locul 29 din 32 de domenii de activitate, cu putin peste salariul gunoierilor, cum plastic se exprima la TV un cunoscut analist politic. In aceiasi situatie dramatica se afla si sanatatea, precum si alte domenii de activitate. Guvernantii dau vina pe buget, spunand ca astea-s fondurile, astea-s salariile! Formal au dreptate, dar de fond nu prea. Pensionarii au si ei niste pensii de mizerie (73,55%, intre 1.400.000 lei si 2.300.000 lei), care nu le ajung nici sa-si plateasca intretinerea; de mancare sau medicamente, nici nu mai poate fi vorba!
Nu sunt bani la buget pentru ca guvernantii au anulat datoriile catre buget ale SNTR (Societatea Nationala Tutunul Romanesc) de mii de miliarde de lei, pe criterii politice. Nu sunt bani la buget pentru ca "alesii" nostri isi "trag" salarii din cele mai atragatoare, isi iau masini care de care mai luxoase, secretare si birouri ultraelegante. Nu mai vorbesc ca acum vor sa se mute saracii parlamentari mai aproape de serviciu, adica la noul hotel MARRIOT, ca hotelul Bucuresti este prea departe si ei obosesc, dar de, la Marriot este altceva, mai modern, mai de 5 stele. Toate acestea, in conditiile in care nu s-au putut vota unele acte normative din cauza lipsei parlamentarilor; numai vorbesc ca pe unii ii surprind camerele la TV dormind sau citind ziarele, "obisiti de atata munca"; "curat murdar", vorba lui Nea Iancu, ca tot este anul Caragiale.
Daca tot vorbim de lipsa fondurilor bugetare, ar fi cazul sa ne oprim putin si la structura exporturilor, din care pricina, o serie de oameni si-au pierdut locurile de munca, iar somajul a devenit cronic, Romania avand una dintre cele mai mari rate ale somajului din Europa. Astfel Romania exporta busteni si cumpara mobila, in canditiile in care tara noastra era una dintre cele mai mari producatoare si exportatoare de mobila din Europa. De asemenea, exporta aluminiu brut si importa produse prelucrate, exporta grau si seminte prelucrate, exporta seminte de floarea soarelui si importa faina si ulei. Probabil ca importam si carne de porc de la vecinii nostri din Ungaria pentru ca am reusit sa punem pe butuci cel mai mare combinat de porci din Europa (COMTIM), in timp ce peste granita, la Szeged, s-au pus bazele unui asemenea combinat si exemplele nu se opresc aici. Unele sunt chiar hazlii. Astfel: Romania exporta in sezonul de vara importante cantitati de melci in stare bruta in tarile Uniunii Europene la pretul de cca. 10.000 lei/kg, iar melcii se intorc prelucrati in caserole de 80 gr. care se vand cu 114.000 lei, adica 1.425.000 lei/kg, deci de 142 ori mai scump pentru operatiunea de scoatere din cochilii si de adaugare de putin usturoi, dupa care, intreaga compozitie se repune in cochilii. Acelasi lucru se intampla si cu scoicile a caror prelucrare costa cam de 140 ori mai mult decat forma bruta exportata. Nu mai vorbim de fierul brut (din fabricile inchise care tot erau un "morman de fiare", cum plastic se exprima un fost prim-ministru), care a devenit un foarte bun produs de export si de imbogatire rapida a unor "intreprinzatori". Ma gandeam ca, totusi, romanul nu este chiar un nepriceput, insa nevoia il indeamna sa ia masuri si mai ales "conditiile" create de guvernele care s-au perindat la conducerea tarii.
Pentru a dovedi ca romanii nu sunt niste nepriceputi, ci, din contra as vrea sa arat ca, potrivit raportului "Global IT IQ", realizat de Brainbench, Romania a devenit una dintre cele mai puternice tari din lume in domeniul informaticii. Astfel cu 16 122 certificari IT, Romania s-a clasat pe primul loc in Europa, inaintea Marii Britanii cu 15 000 certificari, fara a mai lua in considerare cea mai mare tara din lume (China), care are numai 1 325 certificari. Pe plan mondial, din acelasi punct de vedere, Romania se afla pe locul 6, dupa Statele unite, India, Rusia, Ucraina si Canada.
Ramanand in domeniul informaticii, trebuie spus ca, informaticienii romani, care n-au emigrat, au intrat puternic pe piata americana prin compania SOFT Sourcing INC., companie americana de outsourcing creata din trei firme romanesti. Aceasta companie a semnat un contract de servici profesionale cu M.C. Dean Inc. din USA, care este compania lidera in serviciile tehnice multidisciplinare din Washington D.C., contract care are ca obiect furnizarea de servicii de inginerie electrica si servicii aditionale de inalta specializare pe mai multi ani.
In afara lucrurilor bune, recent, trei elevi de liceu au creat un virus ce nu poate fi impiedicat sa lucreze de nici un program antivirus. Mai mult, cu acest virus se poate intra in orice program, se poate porni orice computer, iar in cazul in care computerul are camera video, se poate vedea orice lucru din casa respectiva.
Desigur, ar mai fi multe lucruri de spus, dar, asa cum exista multi "de ce", exista si mult "dar", pentru ca nu stim sa ne vindem inteligenta, iar vinovat de aceasta situatie este haosul creat dupa revolutie, de asa-zisa "tranzitie", care nu se mai termina. Tot timpul am pendulat intre comunismul cu fata umana si capitalism. Nu am avut parte de conducatori care sa stie ce vor.
Instabilitatea politica (3 guverne in fosta guvernare a "coalitiei") a condus la instabilitate economica, iar influenta acesteia a fost dezastruoasa pentru majoritatea populatiei. Astfel, dupa 12 ani de "tranzitie", 7,5 milioane de romani traiesc sub pragul saraciei, adica o treime din populatia tarii. Daca in 1989 un dolar era 25 de lei, acum a ajuns la cca. 33 000 lei, adica o crestere de 1320 ori, in timp ce preturile produselor alimentare au crescut fata de anul 200 de 1502 ori, al celor nealimentare de 1724 ori si al serviciilor de 2842 ori. In cadrul serviciilor se remarca cresterea spectaculoasa a energiei electrice (de 5151 ori), a apei (de 14 000 ori) si mai ales a cheltuielilor de intretinere (de 6667 ori). In aceiasi perioada, insa salariul mediu pe economie (ianuarie 2002 fata de octombrie 1990) a crescut de numai 777 ori. Fara comentarii!
Cu toate acestea, potrivit unui studiu facut pentru cele 12 tari candidate la UE, Romania figureaza alaturi de Polonia si Ungaria in ceea ce priveste gradul de saracie, cu doar o treime din populatie, in timp ce in Bulgaria, 70% din oameni traiesc sub limita saraciei.
Aceasta nu ne incalzeste prea mult, deoarece Romania are un PIB pe locuitor de aproximativ un sfert din media pe UE, in timp ce Polonia are putin sub jumatatea mediei pe Uniunea Europeana.
Desi ne aflam departe de standardele europene din punct de vedere economice si, deci al nivelului de trai, speram ca noile generatii de tineri care n-au legatura cu "trecutul", vor sti sa-si foloseasca mai bine inteligentapentru ca Romania sa ajunga, cel putin, la standardul atins intre cele doua razboaie mondiale, daca nu, chiar sa-l depaseasca. Dupa cum am vazut, potential uman exista. Trebuie colaborata inteligenta cu seriozitatea si disciplina in tot ceea ce se va intreprinde.
|
|
