|
Nr. 33, iunie - iulie 2002
La sfat cu cititorii ...
Rosia Montana - un dezastru ecologic si economic fara precedent
Scrisoare primita la redactie din partea domnului Bogdan Popescu
Motto: - Cine ti-a scos ochiul?
- Frate-meu.
- A, de aceea ti l-a scobit asa de adanc !
In ultima vreme, in presa romanesca au aparut tot mai des articole privind controversata afacere Rosia Montana al carei creier este romano-australianul Vasile Frank Timis.
Guvernul Romaniei a gasit de cuviinta sa concesioneze acestui personaj si firmei canadiene Gabriel Resources creata de el exploatarea celui mai insemnat zacamant de aur al tarii in conditii pe care nu le-ar fi accepta nici cel mai inapoiat stat al lumii.
Cine este, de fapt, norocosul investitor? Nascut in 1964 in Borsa-Maramures si plecat din tara in 1981, dupa absolvirea scolii de mecanici auto, Frank Timis a devenit peste noapte mare capitalist, dupa doua condamnari penale in Australia, in 1990 si 1994, pentru detinere de droguri. Reintors in Romania in 1994 ca reprezentant al unor investitori straini in domeniul exploatarilor aurifere, eroul nostru a vizat de la inceput achizitionarea Cadrilaterului de aur al Romaniei, reprezentand o suprafata de 500 kmp din Muntii Apuseni si Metaliferi, in care se afla localitatile Rosia Montana, Buciu, Zlatna, Certej, Bolcana, Barza-Brad si Baita Craciunesti. Intrucat in acel moment nu exista inca legislatia necesara unei astfel de achizitii si deoarece inca nu dispunea de suficiente resurse financiare, Timis a inceput sa-si construiasca pas cu pas strategia si relatiile menite sa-i asigure succesul. In Romania, cautatorul de aur si-a facut relatiile prin care sa obtina treptat aprobari de la diverse foruri; in Canada s-a asociat cu geologul Roy Cox, viitor partener de afaceri care-i putea furniza expertiza despre zacamintele din Romania. In acelasi timp, Frankie al nostru a infiintat doua firme off-shore: Castle Europa Ltd., inregistrata in Barbados si Gabriel Resources Ltd., inregistrata in Jersey-Channel Island. Cu aceste firme fantoma, cu capital minim, Timis intra ca mare investitor in Romania si incheie contract de joint-venture cu firma de stat Mininvest Deva (fosta Regie a aurului si cuprului, detinatoare a licentei pentru Rosia Montana), creand astfel societatile mixte Euro Gold Resources S.A. (alias Rosia Montana Gold Corporation) si Deva Gold S.A. cu participare de 80% din partea australianului si 20% din partea Mininvest Deva. Pasul urmator a fost procurarea de capital acoperitor, prin fuzionarea firmei Gabriel Resouces Ltd. Cu o firma miniera canadiana si intrarea la bursa din Vancouver, iar apoi la Toronto Stock Exchange (TSE). Valoarea actiunilor lui Gabriel resources la TSE a crescut rapid, datorita rapoartelor despre zacamantul de aur de la Rosia Montana, cel mai bogat zacamant de acest fel din Europa. Uneori, se pot caldi, totusi, castele de nisip, mai ales daca dedesupt se afla un substantial strat de aur….
Daca la inceput, societatea mixta Euro Gold resources a vizat doar valorificarea prin metode clasice a sterilului zonei aurifere concesionate, ulterior ea a obtinut prin clauze anexe pestele cel mare, si anume dreptul de explorare si explatare a a zacamintelor de aur. Noua lege a minelor , introdusa in Romania in 1998, i-a permis lui Timis transferul licentei de exploatare de la partenerul roman Minivest Deva catre Euro Gold si implicit catre Gabriel Resources. Termenii in care s-au incheiat tranzactiile pune sub semnul intrebarii competenta si buna credinta a partenerilor romani fata de interesele propriei lor tari. Pentru suma derizorie de 3 milioane USD, platita in 1997, la acordarea concesiuniisi pentru promisiunea de a cea cateva mii de locuri de munca, Frankie a obtinut dreptul de exploatare a unui zacamant de peste 300 tone de aur (600 tone dupa unii experti) si 1600 tone de argint. Numai valoarea medie a aurului de la Rosia Montana depaseste 3 miliarde USD. O valoare insemnata o au de asemenea aurul, argintul si si metalele rare ce se vor extrage extrage din celelalte localitati miniere din zona concesionata, precum si din sterilul inca neprelucrat acolo. Gabriel Resources prevede sa isi recupereze investitia in doi ani si jumatate. I nplus, intrucat zona Rosia Montana are regim de zona defavorizata, firma va fi scutita de taxa TVA si taxa de export pe o perioada de 10 ani. Beneficiul prevazut de Gabriel Resources se ridica la aproape 30%, situatie fara precedent intr-o investitie miniera, in orice parte a lumii.
Desi beneficiul net al guvernului roman va fi de doar 2% din valoarea extractiei, afacerea se bucura in mod surprinzator de o sustinere entuziasta din partea mai marilor Romaniei. In special se indarjeste in a-l apara pe Timis si interesele sale ministrul Minelor, Dan Ioan Popescu, care ar trebui, conform functiei detinute sa apere interesele tarii.
De ce prezinta autoritatile romane, de la cel mai inalt nivel, pana la ultima primarie din zona, afacerea Euro Gold, ca pe o problema de interes national? Al cui interes se ascunde aici? Mai ales ca, firma canadiana inca nici nu a obtinut aprobarile necesare din partea Ministerului Roman al mediului, asa cum mentiona recent ministrul, intr-un articol din cotidianul Evenimentul Zilei. Multi dintre oficialii romani care i-au semnat lui Timis diverse aprobari, lucreaza acum in functii importante la Euro Gold: fostul secretar de stat la mediu, Dumitrascu, cel care a sustinut acordarea avizului de mediu in 1999, este in prezent director la S.C. Gold Corp Rosia Montana; deputatul; PSD, Constantin Selagea este membru in Consiliul de administratie al aceleiasi societati, prefectul Ioan Rus voorbeste ca un angajat de facto al lui Ioan Timis; consilierii de la Rosia Montana, care s-au opus initial semnarii Planului de urbanism general, si-au schimbat si ei pozitia, devenind angajati ai firmei Euro Gold. Mai trebuie spus ca firma canadiana preconizeaza exploatarea totala, de suprafata a zacamantului. Aceasta inseamna ca vor disparea Muntii Cetatea, Crainicul, Carnicelul si Vaidoaia, Corna. Se vor prabusi varfurile Detunata, Piatra Corbulul, Piatra Despicata, superbe monumente ale naturii. Se vor inalta in schimb, minti de steril. Vor fi dinamitari masive cu 150 tone de dinamita pe zi. Galeriile romane si dace, adevarate comori arheologice se vor prabusi ca la un cutremur puternic. Ne batem joc de atestarea noastra ca popor cu vechime de peste 2000 de ani. Impactul cel mai dureros va fi simtit de moti, oamenii locului si de mediul inconjurator. Se va produce o cutremuratoare catastrofa ecologica. Euro Gold vrea sa foloseasca tehnologia rapida de obtinere a aurului prin filtrare cu cianuri in circuit inchis, dar in mediu deschis, procedeu extrem de daunator pentru oameni si mediu, pentru tot ce este viu. Prin Declaratia de la Berlindin 10 octombrie 2001, Uniunea Europeana interzice folosirea acestui procedeu in tarile membre. Turcia si Cehia, candidate la UE, au respectat aceasta recomandare, insa guvernantii romani o ignora. Mai ales, dupa catastrofa ecologica din anul 2000 de la Baia Mare, unde firma australiana Transgold a aplicat acelasi procedeu al cianuarii, cu consecinte dezastruoase, romanii n-ar mai trebui sa-si asume un astfel de risc. Asa cum prevad planurile companiei lui Timis, in zona respectiva se va intinde un lac artificial de peste 700 ha cu apa cianurata.
Expertii canadieni pretind ca cianura se descompune in mediu deschis, dar experienta de la Baia Mare a aratat influenta nefasta a unor asemenea lacuri asupra tot ce este viu, pe o raza de cel putin 25 de kilometri. Problema cea mai dureroasa va fi stramutarea motilor din 8 localitati impreuna cu cimitirele lor si cu bisericile vehi de sute de ani. Legea prevede in asemenea situatii organizarea unui referendum. Compania Euro Gold si primariile locale pretind ca au facut sondaje de opinie si ca majoritatea oamenilor din zona accepta stramutarea, intrucat li se ofera locuinte noi, moderne si locuri de munca. Este adevarat ca unii tineri atrasi de mirajul unor servicii relativ bine platite si neavertizati de pericolul asupra sanatatii, sunt in stare sa accepte banii de azi pentru moartea de maine; insa cea mai mare parte a motilor se opune cu indarjire dezradacinarii. Asa cum mentiona ziaristul Ion Longhin Popescu in Formula As, intr-o situatie similara din Peru, populatia a fost consultata si rezultatul de repingere a unui contract cu o firma canadiana a fost respectat.
A ajuns Romania chiar pe ultimul loc in lume? La noi e posibil ceea ce altii refuza , aparandu-si dreptul la viata la mediu sanatos si curat?
Toata povestea pare desprinsa dintr-un roman de aventuri de prost gust! Sa nu uitam ca asa numitul Cadrilater de aur al Romaniei contine rezerva strategica de aur a atrii. De ce sa nu se exploateze rational, in conditii cel putin decente, daca nu avantajoase pentru Romania? In plus sa nu uitam ca exista o raspundere morala fata de generatiile ce vor veni dupa noi. Aur se exploateaza in muntii Apuseni de peste 2000 de ani. De ce trebuie sa-l lichidam acum, in 10 ani, desertandu-l in seifurile companiei Gabriel Resources?
Si inainte de a incheia, avem o intrebare, domnule Timis: Mai esti sau nu roman?
|
|
