|
Nr. 38, aprilie - mai 2003
Stresul - Boala civilizatiei
medic primar Pandele Ionescu
Starea de stres este boala cu o mare incidenta patologica, deoarece conditiile care o genereaza sunt diverse si numeroase, potentate de factori ce apartin in mare masura civilizatiei dar si de limitele noastre psihice, care sunt in relatie direct proportionala cu structura anatomica si activitatea fiziologica a materiei noastre cerebrale. Substanta reticulara tesatura de filete nervoase prezenta ca organ bine conturat intre creier si bulb si care creeaza mediul in care creierul poate sa decodifice informatia si sa-si indeplineasca menirea de organ de decizie - a permis sa se faca pasi importanti in intelegerea constientului si mai cu seama a unei stari importante situata intre constient si somn, numita stare intermediara.
Substanta reticulara trimite o parte din trairile noastre in subconstient, care poate actiona ca un depozit sau aceste trairi pot fi deformate si pot altera starea de vigilenta a creierului devenind factori ce pot determina stresul.
In alta ordine de idei, modul de functionare a creierului, prin feedback sau retroactiune (retroraspuns), reduce semnificativ erorile in decodificarea informatiilor si transmiterea ordinelor decizionale.
Informatiile ne vin fie din mediul extern, fie din cel intern, iar in acest univers informational, organismul nostru, care este element deschis, care pierde si primeste permanent energie, oscileaza in jurul acestui punc homeostazic. Toata aceasta multitudine de informatii, dar mai ales calitatea si momentul in care organismul le primeste, pot da stare de stres.
Conditiile de viata, incepand cu cele intrafamiliale, nu intotdeauna creeaza un mediu de liniste pentru recuperarea energiei consumate in activitate si de multe ori se incepe o noua zi de munca cu un organism care nu s-a odihnit, cu un creier framantat de probleme, incapabil sa raspunda coerent la intrebarile pe care le pune viata.
La serviciu, conditiile de munca, durata activitatii si mai cu seama felul activitatii pot solicita mai mult decat posibilitatile de raspuns. Si toate acestea sunt ca un dat pentru ca tin de civilizatie si - vrem sau nu vrem - evenimentele merg mai departe, iar noi trebuie sa corectam din mers partile negative ale civilizatiei care ne dau insomnii sau dormim cu somnifere, nu mai avem putere de concentrare, avem dureri de cap.
Schimbarile tehnice se produc rapid, apar noi conditii de munca iar noi nu le putem face fata, intram intr-un cerc vicios care ne scoate din circuit.
Nu doresc sa intru in date tehnice, dar voi creiona numai cateva elemente care vor obiectiva cele spuse: electroencefalograma, care la omul normal - cu un psihic echilibrat - are in procent mare numai unde alfa, prezinta in cazul de stres unde beta, delta si tetra. In sange, acidul lactic si catechlolaminele sunt in cantitate mare si in fine, un fapt de observatie evidentiat de Schultz: o serie de grupe musculare sunt in contractura, concomitent cu o tensiune psihica.
S-a constatat ca se poate influenta activitatea muschilor prin cea a psihicului, dar si invers: relaxand muschii se obtin efecte benefice asupra psihicului. Anxietatea, starea de alerta, a tensiunii psihice si musculare intra in normalitate prin scaderea tensiunii musculare. Aruncand o privire asupra celor spuse constatam ca apar obsesiv cateva notiuni legate intre ele prin interdependenta. Acestea sunt: civilizatie, efecte pozitive, efecte negative, problema adaptabilitatii, stresul.
Civilizatia - incepand cu revolutia industriala a avut un mers ascendent, dar ritmul, care la inceput a fost lent, a crescut - in special in ultima perioada de 50 - 60 de ani, cand numarul, dar mai ales calitatea masinilor au facut ca viata sa fie din ce in ce mai sigura, mai indestulata de bunuri, dar in acelasi timp mai statica, mai dificila. Omul este mai singur si umple aceasta singuratate cu tigari, alcool, cafea, care numai aparent ii dau o stare de bine. Apar eforturi de adaptare rapida si nevoia de instruire, de informatie asupra noilor concepte si tehnologii. Apare starea de stres atunci cand esti surprins nepregatit sau cerintele sunt prea mari. Excesul de catecholamine duce la aparitia unor afectiuni precum: ulcerul - la toate nivelurile tranzitului intestinal, dar cu predominenta la duoden -, hiopertensiunea arteriala - careia multi autori ii descriu debutul pe fondul unei tensiuni nervoase -, infarctul miocardic, care a coborat la varste neimaginate in trecut, accidentele vasculare cerebrale, diversele tulburari psihice - si daca ar fi numai acestea ar fi suficient pentru a intui importanta fenomenului.
Problema care se pune este: ce facem? Exista o posibilitate de a corecta efectele negative si de a diminua intinderea stresuluui?
Raspunsul este da, numai sa vrem cu adevarat si sa avem vointa de a ne impune un anumit fel de viata.
Nu avem pretentia de a epuiza in acest articol metodele si mijloacele ce ne stau la indemana, ci mai mult de a deschide apetitul pentru o cale ce-si va trada potenta in timp.
In primul rand, sa diminuam sau sa reducem fumatul, in special sa nu fumam pe stomacul gol sau inainte de inceperea activitatii. Acelasi drm trebuie sa-l urmeze alcoolul, cafeaua, sa facem un program de exercitii fizice inainte si dupa orele de serviciu, la inceput numai de cateva minute, apoi cu tendinta de a-l imbunatati. In pauza de pranz se recomanda respiratia dirijata, incepand cu cateva respiratii, crescute apoi treptat. Acesta este "programul Mic"; daca se ramane la acest program, rezultatele pozitive se vor constata in cateva saptamani ...
Adaugand mersul pe jos si alergarile, se ajunge la unele mijloace de prevenire a stresului, deoarece stresul face astazi parte din viata noastra, din civilizatia pe care am creat-o.
|
|
