|
|
|
TRIBUNA NOASTRA "Spune intotdeauna adevarul si nu va mai trebui sa tii minte nimic" (Mark Twain) Magazin pentru romanii canadieni si nu numai, editat de Federatia Asociatiilor Romanesti din Canada |
||
|
Basile Gliga Paradoxuri... sau culmea ironiei Marcel Anghel Romania si economia de piata Timofei N. Mandru Pentru memoria de maine (partea a 3a) Alexandru Lungu Intre doua lumi Wladimir Paskievici Spre o reabilitare a lui Vintila Horia Liliana Nicorescu Cronica de cafenea Anca Fetea Discriminarea pozitiva Marcela Trana Antilele Petru Cotnareanu Investitia Imobiliara
|
VA OBTINE ROMANIA IN ACEST AN STATUTUL ECONOMIE DE PIATA FUNCTIONALA? Scriam in unul din articolele trecute ca Romania este singura tara candidata la Uniunea Europeana care nu are inca o economie de piata functionala si atrageam atentia asupra problemelor care ne despart de celelalte tari. Or, fara o economie de piata functionala, nu putem accede la structurile economiei europene. Iata ca problema economiei de piata functionala devine un obiectiv prioritar in elaborarea “Raportului de tara” pe acest an, raport ce urmeaza a fi dat publicitatii pe 5 noiembrie a.c. si de al carui continut va depinde incheierea capitolelor de negociere in anul 2004, conform calendarului stabilit cu oficialitatile de la Bruxelles. Pentru ca acest “raport” sa iasa cat mai “curat”, premierul Adrian Nastase a facut, la mijlocul lunii septembrie a.c., o “vizita de lucru” in Belgia, spre a incerca sa-i convinga pe oficialii de la Bruxelles ca, pana la 5 noiembrie a.c., Romania va rezolva toate problemele legate de acordarea statutului de economie de piata functionala. In general, actuala echipa guvernamentala (condusa de un profesor universitar) si-a inventariat din timp problemele legate de aderarea Romaniei la UE si a cautat sa-si faca temele ca un student constiincios care se pregateste pentru examene, astfel ca anul viitor Romania sa-si poata incheia toate capitolele de negociere. Cu toate acestea, Romano Prodi, presedintele in exercitiu al Comisiei Europene, a atras atentia (desigur, diplomatic) ca “este nevoie ca masurile stabilite pentru obtinerea statutului de economie de piata functionala sa fie efectiv aplicate”. Deci, este nevoie ca guvernul sa treaca la actiuni concrete si nu la masuri declarative. Revazand probabil problemele care trebuie rezolvate pana la 5 noiembrie a.c., Adrian Nastase a inceput deja sa-si pregateasca anumite “atuuri” in eventualitatea suferirii unui esec din acest punct de vedere. Astfel, dupa ce s-a intors de la Bruxelles, premierul a aratat ca “nici una din economiile europene nu este 100% functionala in UE. Sunt probleme care tin de deficitul bugetar, diferite aspecte care tin de masuri de interventie a statului in sprijinul anumitor sectoare etc.” Totodata, a mentionat ca “nu acest lucru trebuie sa ne preocupe (?) si nu asta trebuie sa fie justificarea”. Pentru aceasta va fi trimis la Bruxelles un material in care sa fie comparati o serie de indicatori ai Romaniei cu ai Bulgariei, tara care a primit anul trecut acest calificativ, impreuna cu “observatiile pe anul 2002 privind acest capitol referitoare la Romania”, precum si precizarile privind “realizarile noastre in ceea ce s-a intamplat in ultimul an in legatura cu observatiile de anul trecut”. “Oricum, sa nu ne imbatam cu apa rece” a mai adaugat premierul, recunoscand totusi ca masurile propuse sunt dificile si ca “ar fi fost important ca acestea sa fi fost luate mai demult, dar n-are rost sa ne lamentam acum”. Desigur, aceste masuri trebuiau luate mai demult, dar cine i-a oprit? Probabil ca ministrul integrarii, D-na Puwak, care a fost mai mult preocupata de modul cum una dintre firmele fiului sau va intra in posesia celor 150.000 de euro (nerambursabili), decat de problemele integrarii. Revenind la comparatia cu Bulgaria, sa trecem in revista unii indicatori inclusi in “raportul de tara” pe anul trecut, pe baza careia tara vecina a obtinut statutul de economie de piata functionala cu mentiunea ca economia bulgareasca “ar trebui sa fie in stare sa faca fata presiunilor pietei libere in UE” (mentiune facuta de oficialii de la Bruxelles). In primul rand, “raportul” a aratat ca deficitul bugetar in anul 2001 a fost in Bulgaria de 1,7% din PIB, fata de 3% in Romania, care vrea sa-l aduca la 3,7% in 2004 pentru a face fata investitiilor in infrastructura. De asemenea, inflatia, punctul forte al unei economii de piata functionala, a fost, in Bulgaria, de 7,4% in 2001 si de 5,8% in 2002, in timp ce in Romania a inregistrat 34,5% in 2001 si 22,5% in 2002. Un alt indicator de baza urmarit de oficialii de la Bruxelles, pentru a vedea daca investitorii straini gasesc un mediu economic prielnic afacerilor, este volumul investitiilor straine, care in Bulgaria a fost de 492 $ pe cap de locuitor in “perioada de tranzitie”, iar in Romania a fost de numai 397 $ pe cap de locuitor, fara a ne mai uita la cehi, la care acest indicator a fost de 3800 $ (altfel spus, in Cehia au intrat investitii straine intr-un an cat au intrat la noi in toata perioada de tranzitie). Cehii au inteles de la inceput principiile capitalismului, care nu se poate edifica fara capital. Neavand capital autohton, au deschis larg portile capitalului strain, in timp ce, cand R. Murdoch a venit sa cumpere “Casa poporului”, romanii se bateau cu pumnul in piept cu lozinca “Nu ne vindem tara!”. Acum vrem sa ne vindem tara, insa nu ne-o mai cumpara nimeni!
Privatizare dupa program Chiar daca, asa cum arata Adrian Nastase, nu toate tarile candidate la UE au o economie de piata 100% functionala, Romano Prodi i-a pus Romaniei in vedere cateva probleme pe care trebuie sa le rezolve pana la 5 noiembrie a.c. In primul rand, este vorba de parafarea contractului de privatizare a Bancii Comerciale Romane, parafare care a avut loc pe 26 septembrie a.c., cand I.F.C si B.E.R.D. au cumparat 25% + 2 din actiunile bancii, in valoare de 222 mil. USD. In al doilea rand, privatizarea S.N. Petrom S.A. a intrat in linie dreapta intrucat s-au inscris pe “lista” 15 ofertanti din SUA, Marea Britanie, Rusia, Ungaria, Polonia, Grecia etc. Fiind cea mai mare companie petroliera din Centrul si Sudul Europei, miza cumpararii este foarte mare, mai ales ca ea acopera peste 60% din consumul intern de produse petroliere al Romaniei si da anual bugetului de stat peste 1 miliard de dolari. La vanzare s-au scos 33,34% din actiuni, dar compania cumparatoare trebuie sa fi realizat in ultimii trei ani venituri de cel putin 3 miliarde de dolari SUA pe an si sa se angajeze imediat la o majorare de capital care sa-l faca majoritar (peste 50%). Desigur, cine va cumpara Societatea Nationala Petrom SA va controla, dintr-un anumit punct de vedere, economia romaneasca. Daca aceste doua probleme de pe agenda oficialilor de la Bruxelles sunt rezolvabile intr-un orizont de timp scurt, marile probleme le constituie privatizarea intreprinderilor de autocamioane si de tractoare de la Brasov si de autoturisme de teren de la Campulung-Muscel, precum si obtinerea de oferte de privatizare pentru intreprinderile “Electrica” Dobrogea si Banat. Daca aceste doua probleme sunt mai putin dificile, a surprins rapiditatea vanzarii intreprinderiilor de autocamioane Brasov, vanduta simbolic pe un euro unor malaiezieni, a intreprinderii de tractoare Brasov, vanduta pe 40 mil. euro italienilor de la Landini Sp A si Aro Campulung vanduta pe 150 000 USD companiei americane Cross Lander. 13 ani s-au chinuit guvernele romanesti sa privatizeze aceste intreprinderi si iata ca la circa doua saptamani dupa intalnirea de la Bruxelles s-a facut aceasta privatizare, ce-i drept, anevoioasa pentru Romania, care nu numai ca nu si-a recuperat banii investiti, dar a renuntat si la datoriile catre buget ale firmelor respective, de peste 200 mil. USD. Din “programul” stabilit de Bruxelles a mai ramas obtinerea ofertelor de privatizare pentru intreprinderile “Electrica” Dobrogea si Banat, la care, se pare, ca nu vor fi probleme. Toate aceste probleme trebuie insa rezolvate pana la 5 noiembrie 2003, data publicarii “Raportului de tara” pentru Romania. In discutiile purtate la Bruxelles, Adrian Nastase a aratat ca masurile intreprinse de Guvernul Romaniei, precum si cele care se vor lua dupa aceasta intalnire, reprezinta “garantii pentru obtinerea statutului de economie de piata functionala”. Insa Romano Prodi s-a aratat sceptic precizand ca “Romania mai are multe lucruri concrete de facut pana la obtinerea acestui statut”. Desigur, vina o poarta nu numai actualul guvern, ci toate guvernele postdecembriste care au tot promis masuri de reforma, majoritatea ramase la stadiul de promisiuni.
Noul cod fiscal cerut de FMI nu-i multumeste pe toti romanii Un rol important in acordarea acestui statut il are si punctul de vedere al FMI asupra masurilor stabilite si realizate fata de ultima negociere. Intrucat una din problemele dezbatute cu FMI a fost inexistenta unui “cod fiscal”, iata ca, la mijlocul lunii septembrie a.c., Ministerul Finantelor Publice a elaborat in sfarsit acest “cod fiscal” care, intr-un fel, revolutioneaza sistemul de impozitare a veniturilor romanilor. Guvernul a imbratisat ideea inlocuirii impozitului pe venitul global, masura introdusa acum doi ani in Romania, cu impozitarea cu o cota unica a veniturilor de 23% incepand cu anul 2004, care se va reduce pana la 20% in anul 2007, an prevazut, asa dupa cum se cunoaste, pentru aderarea la UE. Introducerea cotei unice de impozitare, considerata a fi o masura liberala, a fost acceptata de majoritatea analistilor economici, patronate si partide politice, intrucat prezinta unele avantaje fata de impozitul pe venitul global (eliminarea birocratiei, excedentul de venituri ramas dupa impozitare va stimula investitiile si consumul). Dar lucrul cel mai important urmarit de finantisti a fost diminuarea muncii la negru si a evaziunii fiscale. Desigur, au fost si voci care au agreat principiile acestui “cod fiscal”, singurii protestatari fiind sindicatele, care au invocat crearea unei “inechitati sociale” prin renuntarea la actuala impozitare progresiva cu cote cuprinse intre 18 si 40%, cu toate ca Guvernul a anuntat ca va aplica un sistem de deductibilitati astfel incat fiecare salariat sa nu primeasca salariul mai mic decat in prezent. Deocamdata nu se cunoaste care va fi reactia FMI, mai ales ca o asemenea masura este aplicata si de alte tari. Insa o reactie vehementa a avut-o chiar presedintele Ion Iliescu, care a spus ca “personal, eu sunt pentru impozitul progresiv, adica fiecare sa plateasca in functie de veniturile pe care le are. Asa este corect si toata Uniunea Europeana aplica impozitarea progresiva. Noi incepem cu 18% si terminam cu 40%. Ma si mir de scandalizarea unora ca platesc prea mult, cand ei au venituri foarte mari” (!?). Desi pe un ton glumet, presedintele Romaniei nu vrea sa abdice de la ideea lansata in vara: impozitarea sa fie progresiva, chiar pana la 80% pentru cei cu venituri foarte mari. Urmeaza ca in perioada urmatoare sa fie “convinse” sindicatele de “utilitatea cotei unice” cum spunea ministrul Finantelor, intrucat “atat la nivelul primului ministru, cat si al presedintelui lucrurile sunt clare”. Potrivit unor surse din Ministerul Finantelor Publice, introducerea Codului Fiscal va fi insotita de o “strategie fiscala”, pana la data integrarii, din care nu rezulta insa ca Romania va reduce cota standard de TVA de 19%, insa vor exista unele reduceri la medicamente, servicii de cazare in unitati turistice, carti, proteze medicale si tarife pentru intrarea in unitatile culturale. Desi normele europene privind introdu-cerea TVA pana la minimum 5% pentru unele produse, cum ar fi alimentele de baza, M.F.P. nu si-a propus a lua asemenea masuri pana la 1 ianuarie 2007, data prevazuta pentru aderarea la UE. Asa ca romanii vor manca painea, laptele, branza, untul si celelalte alimente “umflate” la pret cu TVA-ul, pana in 2007 (PSD-ul gandindu-se probabil sa mai lase si pentru legislatura viitoare o masura social-democrata, daca va castiga alegerile, lucru ce este posibil!). Problema care se pune acum este insa cat de mult va da voie Fondul Monetar Guvernului sa riste in domeniul impozitarii, si mai ales daca contra-masurile Guvernului (cresterea impozitului pe dividende) vor compensa reducerea veniturilor din impozite. Alaturi de aceasta noua impozitare, Guvernul se gandeste si la cresterea defici-tului bugetar cu 1% pentru anul viitor pentru a da un impuls investitiilor din infrastructura, masura care deja nu a fost agreata de Fondul Monetar. Or, tocmai aceste probleme sunt legate de bugetul pe anul 2004 care va trebui prezentat pana la 5 noiembrie a.c. Ca atare, si situatia bugetului este incerta deocamdata, mai ales ca riscul este destul de mare.
Occidentul vede Romania ca pe o fata frumoasa, dar saraca. Asa cum aratam, Guvernul nu prea a reusit sa convinga oficialitatile de la Bruxelles ca Romania merita statutul de economie de piata functionala, astfel ca este putin probabil ca “raportul de tara” sa fie pozitiv. Totusi, desi economia romaneasca nu are nici pe departe caracterul unei economii de piata functionale, se pare ca Occidentul are interes tot mai mult ca Romania sa faca parte din U.E., pentru a nu intra in sfera de influenta ruseasca. In acest sens converg atat evaluarile financiare efectuate de FITCH RATING si STANDARD & POOR=S care au fost modificate in sens pozitiv cat, mai ales, aprecierile presedintelui Camerei de Comert Americane in Romania, Obie Moor, care a precizat ca “majoritatea companiilor reprezentate de AmCham au rezultate mai bune decat in celelalte tari din regiune”, desi cu cateva luni in urma critica dur autoritatile romane. Se pare ca Occidentul si-a indreptat fata spre Romania datorita pozitiei geostrategice pe care o are si mai putin datorita economiei, mai ales ca guvernantii nostri sunt convinsi ca nu se indeplinesc conditiile pentru acordarea statutului de economie de piata functionala, deoarece au solicitat oficialilor de la Bruxelles sa includa in “raportul de tara” macar speranta ca “Romania sa incheie negocierile de aderare la Uniune la finele anului 2004”. Curios ca Romano Prodi n-a mai pus si problema coruptiei in fata Guvernului Romaniei. Sa fie oare mai importanta pozitia geostrategica a Romaniei decat indeplinirea standardelor U.E. pentru trecerea la economia de piata functionala? Asteptam raspunsul la aceasta intrebare pe 5 noiembrie a.c. |
|
