TRIBUNA NOASTRA

Dupa 14 ani de la evenimentele din decembrie ‘89, ne putem intreba incotro merge Romania. Daca am adresa aceasta intrebare oricarui politician, acesta ar spune: “Spre aderarea la Uniunea Europeana!”

Este un deziderat al clasei politice. Celelalte categorii sociale nu prea stiu urmarile pe care le are acest demers. Iau cunostinta de ele fiind puse in fata unor conditii de indeplinit. Iata, in acest sens, cateva exemple: Romania este una dintre cele 10 tari mari producatoare de vin, dar mai mult de 50% din suprafata ocupata de vii este plantata cu vie hibrid, de producator, gen 1001, zaibar etc., ceea ce este considerat de catre UE ca fiind nesanatos pentru consumatori, deci trebuie inlocuita cu vita nobila. Defrisarea si replantarea viilor se va face din efortul propriu al fiecarui producator (in urmatorii 15 ani), subven-tiile guvernamentale si cele din programele UE nu acopera toate aceste cheltuieli si mai ales pierderile din intreruperea productiei de struguri si derivate.

Crescatorii de vaci de lapte vor trebui sa utilizeze numai mulsul mecanic.

O povara pe seama crescatorilor de vite. Caii si asinii vor avea implantat sub piele un cip de identificare. Taiatul porcului va fi numai o traditie de familie, carnea ne-putand fi comercializata daca porcul nu a fost eutanasiat.

Industrializarea agriculturii va duce la pierderea multora dintre valorile culturale, distrugand traditiile folclorice ale satului romanesc. Asa cum un copil care n-a vazut altfel de gaina decat in punga, in galantar, si nu stie ce pasare este aceea cand o vede intr-un zoo, tot asa si traditiile noastre populare vor ajunge “piesa de muzeu”.

Chiar si romanii din America de Nord sunt victime ale integrarii Romaniei in UE!

Va mai spune ceva Compania Tarom? Va deveni o amintire si pentru romanii americani, asa cum este deja pentru romanii canadieni. Dupa 30 de ani de functionare, cursele Bucuresti-New York, ca si Bucuresti-Pekin, au fost suspendate, astfel ca Tarom devine o companie de zbor regionala. Tot o urmare a conditiilor de integrare in UE, in care marile companii aeriene din Europa nu au interes nici in a cumpara o companie mica, cum e Tarom, si nici s-o ajute sa se dezvolte. Si noi, romanii din Montréal, care ne dadeam de ceasul mortii cand am aflat de desfiintarea cursei Tarom!

Aceasta moda a integrarii europene nu este chiar atat de noua pe cat pare; acum 2000 de ani, imparatul Traian a obligat Dacia, in 106, sa se “integreze” in Imperiului roman. Daca atunci Decebal s-a opus, astazi guvernantii de la Bucuresti pandesc momentul in care sa dea navala in Europa pentru a ciuguli vreun euro, doi, care sa le rotunjeasca veniturile!

Ianuarie 2004 va fi marcat de aparitia bancnotei de 1 milion de lei; se pare ca va fi cu chipul lui Caragiale pe ea. In 2005 se preconizeaza trecerea la “leul greu” prin taierea a 3 sau 4 zerouri (10.000 lei = 1 leu greu), iar in 2010-2012, dupa integrarea in UE, se va trece pe Euro. Romanii s-au obisnuit de-acum cu Euro si si-l doresc mai mult decat pe dolar. Este adevarat ca leul greu ar stopa inflatia, dar veniturile populatiei vor ramane aceleasi. Cu toate ca Banca Nationala si Ministerul de Finante promit ca toate economiile vor fi convertite in lei grei, lipsa de incredere fata de institutiile de stat face ca mai ales persoanele in varsta, care au trait stabilizarea de la inceputul anilor ‘50, sa aiba indoieli in acest sens. Cred ca o problema este faptul ca aceasta trecere de la leul usor la cel greu va aduce o majorare de preturi, ca in cazul italienilor. Italia este exemplul cel mai elocvent al trecerii de la milioane de lire la euro: veniturile au ramas aceleasi, preturile pietei s-au dublat! Putem spune ca intrarea in Europa de dragul Uniunii Europene ne va costa scump!

Recent, s-a publicat topul primilor 300 milionari in dolari din Romania.

La ora actuala, in Romania traiesc 1178 de milionari in dolari, din care 1078 sunt in Bucuresti. Pe primul loc se afla Iosif Constantin Dragan, cu 85,4 milioane $, avere facuta din exploatari si tranzactii petroliere. In top figureaza si alte personalitati cum ar fi printul Dimitrie Sturdza, George Copos sau dr. Mircea Rusu, capitan in flota americana, care a adus in Romania (acum 8 ani) primul laser medical.

Populatia Romaniei este in continua scadere din cauza natalitatii reduse si a emigratiei. Numarul romanilor care traiesc in afara granitelor tarii se estimeaza ca ar fi ajuns la 12 milioane, o crestere de 3 mi-lioane fata de 1989. Pe plan intern, primul ministru spune ca acest fapt va duce la scaderea cu 5-7% a numarului de parlamentari si senatori.

In diaspora, pana in 1989, diversele grupari ideologice erau intr-un conflict mai mult sau mai putin deschis, aveau un dusman comun (regimul totalitar din Romania), ceea ce ii mobiliza si ii unea in manifestarile de protest. Astazi, dupa 14 ani de democratie in Romania, romanii din diaspora profita de un drept recastigat: “dreptul de a se certa” intre ei, parca mai acut ca altadata. Este un “drept” care se manifesta in toate comunitatile romanesti, fie ca e vorba de cele din Canada, Australia, Brazilia, Africa de Sud, Germania etc.

Si o stire de ultima ora: premierul Nastase renunta sa candideze, in 2004, la prese-dintie, pentru ca numele sau sa ramana in istorie legat direct de intrarea Romaniei in Europa. Caci in lipsa unei opozitii politice, PSD va castiga din nou alegerile. Poate intr-o coalitie cu UDMR si Alianta PNL-PD; daca PRM (Vadim Tudor) devine partid de guvernamant, Romania are toate sansele sa fie izolata pe toate planurile, inclusiv sa-i fie amanata aderarea la UE.

Alexandru Vlad LUNGU