TRIBUNA NOASTRA

"Spune intotdeauna adevarul si nu va mai trebui sa tii minte nimic" (Mark Twain)

Magazin pentru romanii canadieni si nu numai, editat de Federatia Asociatiilor Romanesti din Canada

 

DIN SUMAR

Basile Gliga            In cautarea fericirii

Marcel Anghel De la "eurofasaiala" la "eurosoc"

Timofei N. Mandru Pentru memoria de maine (ultima partea)

Adrian Ardelean Churchill si Roosevelt acuzati de vanzarea Europei de Est

Alexandru Lungu 2004 an electoral

Letitia Militaru Alegeri in Fereatia Asociatiilor Romanesti din Canada

Anca Fetea De ce fug romanii de romani?

A. Irvin Rozei Come to the "Cabaret"!

Letitia Militaru "Am fost eleva lui Enescu" (dialog cu violonista Ida Haendel)

Letitia Militaru ROMANIA III, o renastere a "Commediei dell'arte"

Liliana Nicorescu Ea, Luca si chinezul

Claudia Dumitrache Consiliere financiara? Oare am nevoie?

Basile Gliga       Gena manageriala

Lucian Beschea  REER - strategie financiara eficace

Adrian Ardelean Ana Maria Surugiu  "Al doilea roman dupa Nadia Comaneci care ajunge cunoscut la Montreal"

ARHIVA


 

In cautarea fericirii

Altadata, fericirea pe pamant era un subiect discutat doar in cercurile celor avuti. Cei multi isi asteptau fercirea in viata de apoi. Astazi, fericirea a devenit una din obsesiile lumii moderne occidentale. De aceea, o serie de personalitati artistice, oameni de stiinta si specialisti in domeniul psihologiei cauta sa defineasca fericirea sau sa ofere retete si solutii.

Alfred Hitchcock spunea “Fericirea este cerul albastru fara nori”.

“Satisfacerea curiozitatii este cea mai mare sursa a fericirii in viata”, sustine Linus Pauling, om de stiinta si castigator al Premiului Nobel.

“Cea mai profunda fericire vine din relatiile cu semenii nostri. Relatia parintelui cu copilul, relatia cuplului indragostit, relatia cu cei mai buni prieteni, la care se mai adauga ajutorul dezinteresat, adica altruismul”, crede Frank Farley, profesor de psihologie la Temple University.

In ultimii cincizeci de ani, venitul mediu pe cap de locuitor s-a triplat in America de Nord, iar in Japonia a crescut de sase ori. Comparand studiile de specialitate din anii 1950 cu cele de astazi se constata ca oamenii au devenit mai bogati, dar nu mai fericiti.

O ancheta efectuata* la nivel mondial, in patruzeci si sase de tari si in randul a aproape o suta de mii de oameni, a ajuns la urmatoarele concluzii:

- In tarile sarace, in care majoritatea po-pulatiei traieste la limita existentei, orice castig suplimentar ii face pe oameni sa se simta mai bine, fiindca le estompeaza mizeria;

- In tarile mai bogate, oamenii nu sunt mai fericiti intr-o tara decat intr-o alta. Americanul nu este mai fericit decat canadianul sau olandezul, chiar daca exista o diferenta de venituri medii intre tarile respective (USA - 32.000, Canada - 25.000, Olanda - 23.000).

- Cresterea substantiala a salariului duce la cresterea starii de confort si fericire, insa aceasta stare este de scurta durata. In raport cu noile venituri apar noi proiecte: cumpararea unei noi case, a unei masini, a unor articole de imbracaminte sau proiectarea unor calatorii. Ne obisnuim in scurt timp cu situatia creata si senzatia de fericire dispare.

Ancheta scoate in evidenta faptul ca inclusiv cei care castiga sume conside-rabile la loto au o stare de exaltare pasagera.

- In societatea industriala dorinta de crestere economica si acumulare de bunuri materiale este excesiva. Com-petitia cu ceilalti privind pozitia sociala si bunurile materiale a devenit obsesiva, transformand existenta noastra intr-o roata infernala.

Daca pozitia sociala si banii nu ne fac mai fericiti, ne intrebam ce ne ajuta sa putem mentine o stare de satisfactie.

Pe baza observatiilor, ancheta ne raspunde in cateva cuvinte: o sanatate buna, o munca stabila, o buna relatie in viata de cuplu, o etica solida, credinta in Dumnezeu, implicarea in comunitate, relatii sociale fiabile si, binenteles, o societate libera.

Pe plan politic, guvernele care iau in consideratie asemenea observatii promo-veaza programe de preventie in sanatatea fizica si mentala, de asigurare a stabili-tatii muncii, de combatere a coruptiei, de lupta impotriva saraciei, de incurajare a cooperarii si a intrajutorarii si de protectie a libertatilor fundamentale.

Deci filosofii antici - care nu au efectuat nici o ancheta si nici nu au putut profita de analize psihologice la vremea lor -, aveau dreptate cand spuneau ca trebuie sa ai un minimum de confort material - a manca, a te imbraca si dormi convenabil - dupa care numai viata spirituala, practicarea binelui si armonia in raporturile umane permit atingerea fericirii.

Basile GLIGA

  

* prof. John Helliwel, British Columbia University